STIRILE TRANSILVANIEI

Etichetă: ucraina

  • Remember Cernobîl. 37 de ani de la explozia reactorului 4, dezastrul care a expus milioane de oameni la radiații

    Remember Cernobîl. 37 de ani de la explozia reactorului 4, dezastrul care a expus milioane de oameni la radiații

    Pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei nucleare Cernobîl din Ucraina a explodat, după șir de erori umane, provocând cel mai grav incident din istoria nucleară civilă. Explozia s-a produs noaptea, la 1:23, și a fost urmată de un incendiu puternic. Acoperişul reactorului 4, greu de o mie de tone, a fost aruncat în aer, şi 190 de tone de substanţe radioactive au ajuns la peste 1.000 de metri în atmosferă, iar apoi au fost purtate de curenţii de aer pe distanţe imense.

    Puţini au fost cei care au ştiut ce s-a întâmplat atunci. Secretomania regimului sovietic a făcut ca pericolul imediat să nu fie cunoscut de populaţie. Pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei nucleare Cernobîl din Ucraina a explodat, după șir de erori umane, provocând cel mai grav incident din istoria nucleară civilă.

    Abia la 36 de ore de la dezastru au început evacuările în Pripiat, o localitate cu 50.000 de locuitori, situată la un kilometru şi jumătate de centrală.

    În mai puţin de două zile, norul care purta particule radioactive, de 200 de ori mai puternice decât bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, a cuprins tot nordul Europei. Totodată, suprafațe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuați peste 300.000 de oameni.

    „Zona morţii” de la Cernobîl – un teritoriu otrăvit de radiaţii – se întinde pe 2.600 de km pătraţi. Cunoscut oficial drept „zona de excludere”, acesta este perimetrul care a fost evacuat de armata sovietică după ziua de 26 aprilie 1986.

    Foto Profimedia

    Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer.

  • Guvernul polonez a interzis importurile de cereale şi alte alimente din Ucraina

    Guvernul polonez a interzis importurile de cereale şi alte alimente din Ucraina

    Guvernul polonez a decis să interzică importurile de cereale şi alte alimente din Ucraina, pentru a proteja sectorul agricol polonez, a declarat sâmbătă liderul Partidului Lege şi Justiţie (PiS), Jaroslaw Kaczyński, transmite Reuters.

    Cantităţi mari de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au ajuns să rămână în statele central-europene pe fondul blocajelor logistice, lovind preţurile şi vânzările pentru fermierii locali.

    Acest lucru a creat o problemă politică pentru PiS într-un an electoral.

    ”Astăzi, guvernul a decis asupra unui regulament care interzice intrarea, importul de cereale în Polonia, dar şi zeci de alte tipuri de alimente (din Ucraina)”, a spus Kaczyński în cadrul convenţiei partidului PiS.

    Lista acestor mărfuri va fi inclusă în regulamentul guvernamental şi există mărfuri ”de la cereale la produse cu miere, foarte, foarte multe lucruri”, a adăugat el.

    ”Suntem şi rămânem prieteni şi aliaţi neschimbaţi ai Ucrainei. O vom sprijini şi o susţinem… Dar este datoria fiecărui stat, fiecărei autorităţi, autorităţi bune, în orice caz, să protejeze interesele cetăţenilor săi, „, a afirmat Kaczyński.

    Kaczyński a spus că Polonia este pregătită să înceapă discuţiile cu Ucraina pentru a soluţiona problema cerealelor, iar partea ucraineană a fost deja informată cu privire la deciziile guvernului polonez.

  • Suma uriașă care s-a strâns pentru ucraineni în urma partidei dintre Borussia Dortmund și Dinamo Kiev

    Suma uriașă care s-a strâns pentru ucraineni în urma partidei dintre Borussia Dortmund și Dinamo Kiev

    Meciul pentru pace dintre Borussia Dortmund şi Dinamo Kiev, încheiat, marţi seara, la Dortmund, cu victoria echipei antrenate de Mircea Lucescu, scor 3-2, a strâns peste 400.000 de euro în folosul Ucrainei, transmite DPA.

    Circa 35.000 de spectatori au asistat la partidă, iar toate încasările vor fi donate pentru ajutorarea cetăţenilor ucraineni afectaţi de războiul din ţara lor.

    „Este vorba de a transmite un semnal, un semn de solidaritate cu Ucraina, câştigând nişte bani pentru a face o acţiune umanitară. De asemenea, este şi un semn de a ne pronunţa împotriva acestui război josnic”, a declarat directorul clubului Borussia Dortmund, Hans-Joachim Watzke, pentru canalul ZDF.

    Fostul campion mondial de box Vladimir Kliciko, fratele primarului Kievului, Vitali Kliciko, a mulţumit clubului din Dortmund şi suporterilor săi, într-un mesaj video difuzat înaintea loviturii de start.

    „Arătaţi că nu am fost uitaţi. Arătaţi că Vladimir Putin nu va câştiga acest război”, a afirmat Kliciko.

  • Zelenski, despre situația din Transnistria: Scopul este evident – ameninţarea Moldovei

    Zelenski, despre situația din Transnistria: Scopul este evident – ameninţarea Moldovei

    Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este de părere că Rusia încearcă să destabilizeze situaţia în regiunea Transnistria, însă forţele armate ale Ucrainei sunt pregătite pentru o posibilă astfel de ofensivă a Rusiei.

    După o întâlnire cu directorul general al Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), Rafael Grossi, Zelenski le-a declarat jurnaliştilor că este de aceeaşi părere cu Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, în ceea ce priveşte situaţia actuală în regiune. El a spus că a discutat problema şi cu premierul român Nicolae Ciucă, marţi, la Kiev.

    “Înţelegem clar că acesta este unul dintre paşii Federaţiei Ruse. Acolo acţionează serviciile speciale. Nu este vorba doar de fake news. Scopul este evident – destabilizarea situaţiei în regiune, ameninţarea Moldovei. Ei ar trebui să ştie că dacă Moldova susţine Ucraina, vor exista anumiţi paşi”, a afirmat Zelenski, conform site-ul preşedinţiei, president.gov.ua.

    Zelenski a mai spus că Ucraina ştie că trupele ruse, prezente în teritoriu de mulţi ani, sunt pregătite tot timpul pentru a acţiona. “Însă noi le înţelegem capabilităţile. Forţele Armate ale Ucrainei sunt pregătite şi nu se tem de ei”, a mai spus Volodimir Zelesnki.

  • AJOFM Satu Mare: 55 de cetățeni ucraineni au fost angajați în județ

    AJOFM Satu Mare: 55 de cetățeni ucraineni au fost angajați în județ

    La nivelul județului Satu Mare, de la începerea conflictului armat în Ucraina, au fost angajați prin Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă – AJOFM Satu Mare, 55 de cetățeni ucraineni. Aceștia lucrează în domenii precum: țesătorie, tehnician în industria confecțiilor și tricotaje, confecționer asamblor articole textile, tapițer, muncitor necalificat la demolarea clădirilor, cusător din piele și înlocuitori, lucrător bucătărie, proiectant inginer mecanic, ajutor ospătar.

    Guvernul României a adoptat OUG Nr. 20/2022, prin care s-a creat cadrul legal astfel încât cetățenii ucraineni intrați legal pe teritoriul României și care nu solicită o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, pot fi încadrați în muncă fără avizul de angajare prevăzut cu privire la încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

    Încadrarea în muncă a cetățenilor ucraineni care provin din zona de conflict armat din Ucraina și care nu dețin documente care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate necesare ocupării unui loc de muncă se poate realize pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitate de prelungire cu perioade de 6 luni pentru maximum 1 an.

    AJOFM Satu Mare oferă măsuri de sprijin în vederea ocupării tuturor persoanelor care doresc un loc de muncă, în strânsă colaborare cu agenții economici care oferă și declară locurile de muncă vacante.

    Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Satu Mare oferă cetățenilor ucraineni înregistrați în evidențele instituției următoarele servicii gratuite: informarea și consilierea profesională, medierea muncii, formarea profesională, evaluarea și recunoașterea competențelor profesionale obținute în context nonformal și informal, servicii de asistența-Eures.

  • Obiecte de patrimoniu cultural sunt distruse intenţionat în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

    Obiecte de patrimoniu cultural sunt distruse intenţionat în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

    Înaltul reprezentant pentru afaceri externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, a avertizat luni că Rusia distruge „în mod intenţionat” patrimoniul cultural al Ucrainei în timpul invaziei acestei ţări care a început la 24 februarie, relatează EFE.

    „Obiecte de patrimoniu cultural sunt distruse intenţionat în războiul Rusiei împotriva Ucrainei”, notează Borrell pe contul său oficial de Twitter.

    Cultura ucraineană este „parte importantă a patrimoniului european”, subliniază Borrell. Prin urmare, el a asigurat că UE „sprijină artiştii, profesioniştii culturii şi organizaţiile culturale afectate de război”.


    Înaltul oficial european a menţionat în mesajul său campania comunitară #ArtVsWar, al cărui obiectiv este de a conştientiza asupra nivelului de distrugere a patrimoniului cultural, a obiectivelor şi a iniţiativelor culturale ca urmare a unui conflict militar.

    În Ucraina „cultura este azi prezentă graţie curajului unui popor viteaz capabil să combată ameninţările continue de distrugere”, a declarat la rândul său Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE).

    Kievul a dispus acoperirea principalelor monumente cu saci de nisip pentru a încerca să evite deteriorarea lor de bombardamentele sau de gloanţele ruseşti.

  • Rusia susține că România trimite mercenari în Ucraina

    Rusia susține că România trimite mercenari în Ucraina

    Ministerul rus al Apărării susține că România se află printre țările care trimit cei mai mulți mercenari în Ucraina. Informația a fost transmisă și de liderul autoproclamatei Republici Populare Donețk, Denis Pușilin, care a declarat, potrivit Ria Novosti, că în zona uzinei Azovstal din Mariupol ar putea fi mercenari din Statele Unite, România, Canada. Informațiile nu au putut fi verificate independent. Ministerul Afacerilor Externe a transmis o poziţie oficială.

    „MAE nu deține date în sensul celor vehiculate de autoritățile ruse în declarațiile sus-menționate. Totodată, MAE atrage atenția asupra necesității raportării cu precauție la informațiile circulate de autoritățile militare ruse în contextul agresiunii ilegale în desfășurare împotriva Ucrainei” – se arată în punctul de vedere al ministerului Afacerilor Externe de la București.

    MAE reamintește și că „încă din data de 21 februarie 2022, în contextul deteriorării grave a situației de securitate din Ucraina și din regiunea Mării Negre, a emis o alertă de călătorie prin care informa cetățenii români că a ridicat nivelul de alertă pentru Ucraina la nivelul maxim – „Părăsiți imediat țara!”. Conform acestui nivel de alertă, MAE le solicită cu insistență cetățenilor români să nu se deplaseze în Ucraina, iar celor care se aflau la momentul respectiv cu titlu temporar în Ucraina, să părăsească neîntârziat teritoriul acestui stat.”

    Reacția vine ca urmare a declarațiilor ministerului rus al Apărării, potrivit cărora România se află printre țările care trimit cei mai mulți mercenari în Ucraina. Astfel, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov, a declarat duminică, potrivit agenției ruse de stat TASS, că Kievul ar fi angajat peste 6.800 de mercenari străini din 63 de țări, de la începutul „operațiunii speciale” ruse în Ucraina. „Regimul naționalist de la Kiev a angajat un total de 6.824 de mercenari străini din 63 de țări de la începutul operațiunii militare speciale”, a afirmat Konașenkov.

    „Cei mai mulți mercenari – 1.717 persoane – au venit din Polonia, iar aproximativ 1.500 din SUA, Canada și România, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus Apărării”, scrie TASS.

    „Informația necesită o verificare suplimentară, dar, cu toate acestea, se poate spune că sunt din Marea Britanie, Canada, SUA, România”, a declarat și Denis Pușilin, președintele autoproclamatei Republici Populare Donețk, la postul Channel One.

    Pușilin a mai afirmat, potrivit Ria Novosti, că au fost interceptate convorbiri telefonice și semnale radio în satul Novoselovka-2, prin care au fost identificați opt mercenari din Polonia, unul din Maroc și încă trei, a căror apartenență la un anumit stat nu a putut fi încă stabilită, mai arată sursa citată.

  • Crucişătorul Moskva, nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră, s-a scufundat

    Crucişătorul Moskva, nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră, s-a scufundat

    Crucişătorul Moskva, nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră, avariat în timpul ofensivei împotriva Ucrainei, s-a scufundat, a anunţat joi seară Ministerul rus al Apărării, notează AFP.

    „În cursul operaţiunii de remorcare a crucişătorul Moskva spre portul de destinaţie, nava şi-a pierdut stabilitatea din cauza deteriorării carenei suferite într-un incendiu de la detonarea de muniţie. În condiţii de mare agitată, nava s-a scufundat”, a spus ministerul, citat de agenţia de stat TASS.

    Nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră a fost lovită miercuri seară de două rachete Neptun lansate de forţele ucrainene, potrivit relatărilor de la Kiev.

    Dar, deşi Ministerul rus al Apărării a confirmat joi că nava a fost avariată şi că echipajul a fost evacuat, instituţia a transmis doar că a avut loc un incendiu la bord, fără să menţioneze motivele.

    Crucişătorul Moskva, ce are o lungime de peste 180 de metri, a fost lansat în 1979 şi şi-a început misiunile în 1983. Nava a fost utilizată pentru a lansa rachete asupra teritoriului ucrainean.

    Potrivit relatărilor din presa ucraineană, nava a fost implicată în cucerirea Insulei Şerpilor, în urmă cu câteva săptămâni.

  • Județul Maramureș se situează pe locul 2 după București în ceea ce privește numărul de angajați ucraineni

    Județul Maramureș se situează pe locul 2 după București în ceea ce privește numărul de angajați ucraineni

    Situația din Ucraina este gravă, fără doar și poate. Milioane de oameni și-au lăsat țara în spate, neștiind dacă își vor mai vedea casele vreodată. Românii s-au mobilizat pentru a ajuta cum pot și știu mai bine. Astfel, pe lângă donații, locuri de ședere, reprezentanții administrativi au simplificat și cadrul legislativ pentru angajarea refugiaților ucraineni.

    Conform procedurii simplificate poate fi angajat orice cetățean ucrainean care a intrat legal pe teritoriul României în baza actului de identitate, respectiv a pașaportului, urmând ca să-și obțină CNP-ul pe perioada în care beneficiază de protecție temporară, iar angajatorii vor proceda la o modificare unde vor fi schimbate datele din pașaport cu CNP-ul obținut.

    Până în data de 25 martie, când ITM Maramureș a primit datele de Inspecția Muncii, în Maramureș au fost angajați 305 de persoane. Județul Maramureș se situează pe locul 2 după București în ceea ce privește numărul de angajați ucraineni.

  • Zelenski: Ucraina ar putea pune capăt asediului din Mariupol dacă i s-ar furniza arme grele

    Zelenski: Ucraina ar putea pune capăt asediului din Mariupol dacă i s-ar furniza arme grele

    Forțele ucrainene ar putea pune capăt asediului rusesc asupra oraşului Mariupol dacă li s-ar furniza arme grele, a declarat luni seară președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un discurs video.

    „Când vine vorba de armele necesare, depindem în continuare de aprovizionare, de partenerii noștri. Din păcate, nu primim atât de mult cât avem nevoie pentru a pune capăt acestui război mai devreme. Pentru a distruge complet inamicul de pe pământul nostru. Și pentru a îndeplini acele sarcini care sunt evidente pentru fiecare dintre oamenii noștri. În special, pentru a debloca Mariupol”, a spus Zelenski.

    „Dacă am avea avioane și suficiente vehicule blindate grele, artileria necesară, am putea face asta”, a continuat el, „Dar încă trebuie să cădem de acord asupra acestui lucru. Mai trebuie să convingem. Încă trebuie să stârnim deciziile necesare. Sunt sigur că vom primi aproape tot ce ne trebuie. Dar nu numai timpul se pierde. Se pierd viețile ucrainenilor. Vieți care nu mai pot fi întoarse”, a spus Zelenski.

    Indirect, preşedintele ucrainean a a atribuit în parte responsabilitatea pentru pierderea vieților ucrainene pe seama națiunilor occidentale care nu au trimis arme pentru a sprijini efortul de război al Ucrainei.

    Generalul Valery Zalujni, comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei, a declarat luni că „apărarea oraşului Mariupol continuă” pe fondul luptei grele dintre forțele ucrainene din interiorul orașului asediat și trupele ruse și separatiștii pro-ruși, scrie CNN.

    Oficialii ucraineni au spus că aproximativ 100.000 de civili sunt încă în oraşul care e bombardat în continuare. Apărarea de către Ucraina a oraşului a blocat unitățile ruse și le-a împiedicat eforturile de a solidifica un coridor terestru de la granița cu Rusia până la peninsula Crimeea la Marea Neagră.

    Apărarea lui Mariupol a fost, de asemenea, un punct important pentru ucraineni, iar distrugerea orașului a devenit un simbol al utilizării fără discernământ de către Rusia a armelor.

    Luni, Zelenski a declarat că „zeci de mii” de oameni au murit în Mariupol, o afirmație care nu a putut fi verificată însă din surse independente, scrie CNN.