Un report de peste 32,11 milioane lei (peste 6,49 milioane de euro) se înregistrează la categoria I a jocului Joker, în cadrul tragerilor loto de joi, potrivit unui comunicat transmis de Loteria Română.
La Loto 6/49, la categoria I, este în joc un report în valoare de peste 5,4 milioane lei (peste 1 milion de euro), iar la Noroc se înregistrează un report cumulat în valoare de peste 3,13 milioane de lei (peste 634.700 de euro).
De asemenea, la Noroc Plus, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 397.000 de lei (peste 80.300 de euro).
Potrivit sursei citate, la jocul Loto 5/40 la categoria I se înregistrează un report ce „sare” de 53.400 de lei (peste 10.800 de euro), iar la categoria a II-a este în joc un report în valoare de peste 92.300 de lei (peste 18.600 de euro).
Totodată, la Super Noroc se înregistrează la categoria I un report în valoare de peste 93.900 de lei (peste 19.000 de euro).
Joi, 20 ianuarie, au loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică, 16 ianuarie, Loteria Română a acordat 35.910 câştiguri în valoare totală de peste 2,35 milioane lei.
La tragerea Joker de duminică, 16 ianuarie, la categoria a II-a s-au înregistrat doua câştiguri în valoare de 169.606,08 lei fiecare. Biletele norocoase au fost jucate la o agenţie din Piatra Neamţ şi la o agenţie din Bucureşti, sectorul 3.
De asemenea, la tragerea Loto 6/49 de duminică, 16 ianuarie, la categoria a II-a s-au înregistrat două câştiguri în valoare de 89.550,20 lei fiecare. Biletele norocoase au fost jucate la o agenţie din Fălticeni, jud. Suceava şi la o staţie de plata SelfPay.
Grupul american Microsoft anunţă marţi că a achiziţionat editorul de jocuri online Activision-Blizzard, care se află în spatele unora dintre cele mai puternice francize din acest sector – precum Call of Duty, World of Warcraft, Overwatch sau Candy Crush prin editorul de jocuri pe mobil King – cu cel puţin 68,7 de miliarde de dolari, iar aceste producţii urmează să integreze Game Pass.
În urma acestui anunţ, acţiunile Activision au crescut cu 37%, iar tranzacţiile pe bursă au fost suspendate.
Prin această achiziţie, Microsoft devine al treilea actor mondial al jocurilor video ca cifră de afacer, după Tencent şi Sony, anunţă grupul într-un comunicat de presă.
Grupul american a achiziţionat deja, anul trecut, editorul Bethesda al jocurilor Fallout, Doom, Wolfenstein, Skyrim, însă cu mai puţin de 7,5 miliarde de dlari.
Microsoft şi-a multiplicat, de asemenea, achiziţionarea unor studiouri de o anvergură mai mică, în ultimii ani, cu scopul de a-şi lărgi catalogul de exclusivităţi.
Producţiile Activision-Blizzard urmează să fie introduse în Game Pass, servciul Microsoft care permite să se joace o serie de jocuri în baza unui abonament în valoare de cel puţin 9,99 de euro pe lună.
Nu se ştie dacă viitoarele jocuri ale Activision urmează să apară exclusiv pe console Xbox Series. Acest scenariu ar reprezenta o lovitură dură pentru Sony.
Licenţa Call of Duty este în mod tradiţional una dintre cele mai mari vânzări anuale a consolelor PlayStation.
Conducerea Activision-Blizzard, zguduită de o serie de scandaluri în ultimele luni, rămâne în funcţie.
Salvamontiştii din ţară au avut 125 de intervenţii de urgenţă în ultimele 24 de ore, cele mai multe înregistrându-se în zona Braşovului.
La Dispeceratul Naţional Salvamont s-au primit 125 de apeluri prin care se solicita intervenţia de urgenţă a salvamontiştilor, astfel: 15 apeluri pentru Salvamont Municipiul Braşov, 11 pentru Salvamont Lupeni, 10 pentru Salvamont Alba şi câte 9 pentru Salvamont Borşa, Gorj şi Suceava.
Au mai fost intervenţii ale salvatorilor montani din Sibiu (8), Caraş Severin-Muntele Mic (7), Voineasa şi Bihor (câte 6).
Apeluri de urgenţă au fost primite şi pentru Salvamont Maramureş, Predeal, Prahova-Buşteni, Neamţ, Vatra Dornei, Azuga, Dâmboviţa, Caraş Severin-Semenic, Mureş, Rodna, Harghita, Prahova, Bran, Cluj, Petroşani, Buzău, Suceava, Gorj, precizează duminică Salvamont.
În cazul acestor intervenţii au fost salvate 125 de persoane. Dintre acestea 47 au fost predate la Ambulanţă sau SMURD pentru transport la spital. S-a înregistrat şi un deces.
S-au mai primit 63 de apeluri prin care se solicitau sfaturi şi informaţii despre domeniile schiabile şi traseele turistice din zona montană.
Mai multe orașe din zona de vest a țării au pregătit programe interesante pentru cei care decid să petreacă noaptea dintre ani în stradă. Focuri de artificii, spectacole interesante și alte surprize sunt pregătite de administrațiile unor orașe pentru cei care vor să petreacă în stradă Revelionul. În același timp, alte primării – cum este cea din Cluj-Napoca – au decis să nu organizeze niciun fel de spectacol de Revelion, limitându-se doar la focuri de artificii.
În Piața Mare din Sibiu cântă Subcarpați
Una dintre cele mai apreciate trupe din România și printre preferatele sibienilor, Subcarpați, va trece sibienii și turiștii pragul dintre anii 2021 și 2022.
„Vom trece noaptea dintre ani cum eram obișnuiți, cu muzică, focuri de artificii și, sperăm noi, cât mai multă bună dispoziție. Ne era dor de un concert pe cinste în Piața Mare”, spune Andrei Drăgan Răduleț, organizatorul Târgului de Crăciun din Sibiu.
Artificiile vor fi lansate din apropierea patinoarului iar efectele speciale vor fi completate de un show cu tunuri de confetti, încă nemaiîntâlnit în Sibiu. În deschiderea trupei Subcarpați, pe scenă vor urca DJ-ii de la Power pe Vinil.
Scena pe care vor avea loc spectacolul va fi amenajată în apropierea sediului Primăriei municipiului Sibiu. Pentru a obține cât mai mult spațiu, căsuța lui Moș Crăciun și containerele în care funcționează acum centrul de vaccinare vor fi demontate, împreună cu o parte a căsuțelor care formează Târgul de Crăciun din Sibiu. Evenimentul va începe în jurul orei 21.
Noile norme în vigoare permit accesul la petrecerea de Revelion tuturor persoanelor, indiferent dacă sunt vaccinate sau nu. Singura obligativitate rămâne purtarea măștii, în special ținând cont că spațiul va fi, cel mai probabil, destul de aglomerat.
Spectacol de artificii sincronizate pe muzică, la Alba-Iulia
Cetățenii și turiștii care se vor afla în municipiul Alba Iulia la intrarea în noul an se vor putea bucura de un spectacol piro-muzical. Show-ul de Revelion 2022 va avea o durată de circa 8 minute iar artificiile și efectele pirotehnice vor fi sincronizate pe fond muzical.
Potrivit reprezentanților Primăriei, spectacolul piro-muzical trebuie va avea o durată de 8 minute. Vor exista trei puncte de tragere, iar efectele pirotehnice vor fi sincronizate cu o coloană muzicală personalizată.
În cadrul spectacolului se vor asigura efecte pirotehnice la înălțime medie (10-30 metri), efecte pirotehnice la înălțime mare (30-100 metri) și foarte mare (100 – 130 metri).
Spectacol de lasere, la Târgu Mureș
Anul acesta, revelionul în stradă revine la Târgu Mureș în contextul în care autoritățile au ridicat restricțiile pentru evenimentele în aer liber
Astfel, Primăria Municipiului Târgu Mureș organizează în Piața Victoriei un spectacol în cadrul căruia vor urca pe scenă două trupe cunoscute din Târgu Mureș și Cluj-Napoca. Târgumureșenii se vor putea bucura de Anul Nou de tradiționalul foc de artificii, spune reprezentantul Primăriei Târgu Mureș, Cristina Pruteanu.
„Concertele vor fi susținute de trupele Desperado din Cluj-Napoca și Vizi & Band din Târgu Mureș și vor fi urmate de un spectacol de lasere, un fel de rămas bun pentru anul care se încheie, iar la cumpăna dintre ani vor fi multe focuri de artificii. Vă așteptăm, începând cu ora 22, să intrăm împreună în noul an! Evenimentul va începe cu concertul trupei Desperado, care va fi urmat, la ora 23, de concertul lui Vizi. Spectacolul de lasere este programat pentru ora 23 și 45 de minute, iar focurile de artificii vor începe la miezul nopţii”.
Chiar dacă participarea la evenimentul de Revelion este liberă, participanții sunt obligați să poarte mască de protecție și să respecte distanțarea fizică.
Revelion fără concerte în aer liber, la Cluj-Napoca
Primarul Emil Boc a anunțat că în Cluj-Napoca nu vor avea loc concerte în aer liber de Revelion, deși legea permite să organizeze astfel de evenimente la care pot intra atât persoanele vaccinate cât și cele nevaccinate.
„Am luat decizia care stă în puterea mea și mi-am asumat-o cu toate criticile de rigoare de a nu organiza concert de Revelion în centrul orașului. Legea ar permite, dar nu ne obligă. Voi organiza concert de Revelion dacă se va impune certificatul de vaccinare, așa cum este în continuare la Târgul de Crăciun, așa cum este în Uniunea Europeană și așa cum va fi și anul viitor. Nu cred că putem lua o pauză de certificat verde de Revelion și să organizăm concerte care să nu condiționeze vaccinarea”, a spus Boc.
Primarul a precizat că a primit critici pentru neorganizarea de concerte în noaptea de Revelion, dar își asumă această decizie pentru nu a amesteca populația vaccinată cu cea nevaccinată și, în consecință, pentru a nu favoriza creșterea cazurilor de COVID-19.
Dacă nu vor avea loc concerte, vor fi organizate totuși focuri de artificii, dar și acestea fără participarea publicului.
Vine Craciunul iar pregătirile sunt în toi. În fiecare casă cozonacii se coc încă de la primele ore ale dimineții, iar gospodinele tocmai ce scot varza din cămara cu murături pentru a o transforma în sarmale delicioase. Bradul de Crăciun așteaptă și el să fie împodobit pentru ca sub crengile lui Moșul să aducă cele mai frumoase cadouri. Crăciunul în Transilvania, Maramureș, Banat și Crișana este perioada tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie.
În satele din Maramureş, colindătorii iau cu asalt uliţele încă din Ajunul Crăciunului şi sunt răsplătiţi cu nuci, mere, colaci sau bani. Tinerii umblă din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra”, reprezentaţii răspândite în numeroase zone din România, potrivit cărţii „Tradiţii de Crăciun” realizate de Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie Bucureşti.
Ceva mai aparte şi consacrat în zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”, la originea căruia se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului. Cine le ise în cale este „croit” de biciul „moşilor”. „Moşii” maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.
O altă tradiţie nelipsită în acest colţ al României este „Viflaimul” – o piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus. În jur de 20-30 de tineri pot participa la acest spectacol în care sunt întruchipate personaje biblice precum Maria, Iosif, Irod, vestitorul, hangiul, îngerul, păstorii, cei trei crai de la Răsărit, ostaşii, moartea, dracul, moşul, străjerul şi mulţi alţii, în funcţie de cât de mare este ceata.
Tot aici, de Crăciun nu se dă cu mătura, nu se spală rufe şi nu se dă nimic cu împrumut. Cei care au animale şi păsări în gospodărie obişnuiesc să le dea mâncare pe săturate şi o bucată de aluat dospit, despre care se spune că le-ar feri de boli.
În unele zone, în Ajunul Crăciunului încă se mai leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul care vine. Cei superstiţioşi ung cu usturoi vitele, la coarne şi la şolduri, pentru a alunga spiritele rele. Din străbuni se spune că, dacă vitele se culcă în seara de Ajun pe partea stângă, este semn că iarna va fi lungă şi geroasă.
Tradițiile în Transilvania încep însă cu mult înaintea zilei de Crăciun. Postul Crăciunul, o perioadă care începe în 15 noiembrie și ține până în 24 decembrie, înseamnă și perioadă în care muncile agricole sunt lăsate de o parte. În această perioadă nimeni nu mănâncă produse din carne, iar femeile de la țară se ocupă în special de croirea straielor pentru sărbătoarea Crăciunului. La fel ca tradiția postului, este păstrată în special în zonele satelor transilvănene tradiția plăcintelor din seara Sfântului Nicolae (6 decembrie). Fetele se strâng toate încă din 5 decembrie pentru a frământa de zor aluatul pentru plăcinte. Seara toți băieții din sat se adună la un loc cu fetele și încep să petreacă până a doua zi.
Pe vremuri, atunci când populația sașilor din Transilvania era încă mare, pe 12 decembrie se practica o tradiție care cerea ca tatăl să umble cu o tavă pe cap în care erau puse jar câteva crenguțe. El trebuia să se plimbe prin toată gospodăria pentru a proteja casa de toate cele rele.
Tot în Transilvania, se mai păstrează încă, în satele de pe Târnave, „butea feciorilor”. Băieţii se strâng în ceată pentru a aduna, încă din zilele de post, vin pentru petrecrea din ultima săptămână a anului. Ceata de colindători este organizată după reguli complicate şi fiecare membru are un rol (ghirău, ajutor de ghirău, jude, pârgău mare, pârgău mic). Tot în această zonă se cântă un colind cu rădăcini de peste două milenii, intitulat „Împăratul Romei”. Colindul redă contextul istoric al naşterii lui Iisus, în timpul împăratului roman Octavian Augustus şi descrie momentul venirii celor trei magi de la Răsărit cu daruri – aur, smirnă şi tămâie.
Piţăratul, un obicei vechi, se pare, din vremea dacilor se păstrează în Ajunul Crăciunului în satele Limba și Teleac din comuna Ciugud, unde copiii merg din casă în casă pentru a aduna în traiste piţărăi – niște colăcuți, mere, nuci sau alte bunătăți dulci.
Piţăratul este începutul colindelor, o tradiție veche despre care bătrânii spun că se păstrează încă de pe vremea dacilor, fiind transmisă cu sfințenie din generație în generație.
Zeci de prichindei pornesc cu noaptea în cap pe ulițele satelor din comună, în dimineața din Ajunul Crăciunului, înarmați obligatoriu cu traiste, unele dintre ele cât micuții care le poartă după cap. Dar nu degeaba cară după ei desagi uriași pentru că se vor întoarce acasă încărcați cu dulciuri, colaci, mere sau nuci.
Pe lângă trăistuțe aceștia sunt înarmați cu un întreg arsenal de produs gălăgie: oale, castroane, fluiere și mai nou petarde, făcând o gălăgie de nedescris care are rolul de a-i trezi pe gospodari ca să deschidă porțile și să primească ceata de pităria.
Începând dintr-un cap al satului, intră în fiecare curte și strigă „Dă-mi covrig că mor de frig și colac că mor de cald. Haaaaaaa!” la Teleac sau „Bună dimineața la Moș Ajun! Dați-ne un colindreţ, că ne moare porcu-n coteț! Dați-ne un covrig, că ne moare porcu’ de frig! Ne dați sau nu ne dați, sau nu ne lăsați! Hăăăăăăăăi, hăi!”. Gospodarul care îi așteaptă în prag cu un coș plin de bomboane, mere, nuci și colăcei le aruncă bunătățile, iar piţărăii se aruncă pe jos să adune aceste roade.
„În zilele noastre, gazda se trezește dimineața devreme, mătură curtea, pregătește trocuţul (în care se găsesc tot mai puțini piţărăi și tot mai multe dulciuri), încălzește vinul pentru părinții ce-și însoțesc copiii și pentru flăcăi. Deschide larg porțile și după ce aruncă piţărăii, se alătură alaiului și colindă tot satul” spune profesorul Ioan Breaz despre obiceiul Piţăratului, în monografia comunei Limba.
Copiii care merg la piţărat sunt, de fapt, primii colindători care deschid porțile oamenilor în Ajunul Crăciunului. Pe la amiază, cete de câte 2-3 copii colindă pe la toate casele din sat și primesc bani de la gazde. Spre seară, 2-3 grupuri de săteni pornesc colinda pentru Biserică, iar în noapte, cete de flăcăi colindă fetele din sat, care îi servesc cu vin și colaci. Tot în această noapte, familiile tinere își colindă părinții, nașii precum și neamurile mai în vârstă.
În comuna Ilva Mare din Bistriţa-Năsăud, în Ajunul Crăciunului pornesc prin sat „belciugarii” – tineri costumaţi în capră, soldat, urs, preot, jandarm, doctor, mire şi mireasă, care interpretează, în fiecare casă, o mică scenetă. Obiceiul nu este specific creştinismului, dar oamenii de pe Valea Ilvelor cred că gospodăria în care joacă „belciugarii” va fi una bogată în anul care vine. De aceea, toată lumea îi aşteaptă şi îi răsplăteşte.
La Sălişte, în judeţul Sibiu, se păstrează o tradiţie veche din anul 1895. În seara de Ajun, cetele de feciori colindă în toate casele satului, îmbrăcaţi în costume populare. Colindatul începe cu casa primarului şi a preotului, după care feciorii pornesc din casă în casă, până dimineaţă, iar la final se duc direct la „ceată”, unde colindă „gazda”.
În prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de feciori colindă în biserică, după încheierea slujbei, fiind ascultaţi de tot satul.
În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginime, dar şi din localităţi de dincolo de munţi, din judeţele Vâlcea şi Argeş, sunt invitate la întrunirea cetelor de juni de la Sălişte, care se ţine anual încă de la 1895, cu o singură întrerupere, de zece ani, după al Doilea Război Mondial. Fiecare ceată îşi prezintă jocurile tradiţionale şi mesajul, după care se prind cu toţii în Hora Unirii.
În zona Banatului Montan, în ajunul Crăciunului focul din casă nu este stins deloc, pentru ca anul ce vine să fie luminos şi spornic.
În această zi se împodobeşte bradul cu dulciuri, sub brad se pune un colac, un cârnaţ şi o sticlă de răchie – daruri pentru Moş Crăciun, iar pentru calul acestuia se pun grăunţe şi fân. Seara se aşteaptă pițărăii (colindătorii) care vin la colindat pe la miezul nopţii până dimineaţa, în funcţie de vârstă. Ei colindă din casă în casă, apoi sunt primiţi în ogradă unde primesc nuci, mere şi răchie; răchia este adunată într-o damigeană de vătav (conducătorul colindătorilor); acesta are pe faţă o mască pentru a nu fi recunoscut; spre dimineaţă veneau la colindat copii mai mici.
Tot în această seară, tinerii se adunau pe la case în grupuri de fete şi feciori şi se mascau: băieţii purtau măşti de femei, iar fetele purtau măşti de bărbaţi, apoi plecau prin sat. Se adunau în mai multe case unde începeau să danseze : fetele cu măşti de băiat luau câte o tânără la joc, iar băieţii, cu măşti de fete luau câte un fecior; în timpul jocului mascaţii sărută perechea aleasă. Acești mascaţi purtau numele de Bloji.
La miezul nopții, tinerii se îmbrăcau în portul popular şi plecau la colindat prin sat. Oamenii îi cinsteau cu colaci, cârnaţi şi răchie sau vin.
Pe Valea Almăjului se obişnuia ca micii colindători să aibă cu ei beţe de alun împodobite cu tricolorul şi cu care colindătorii băteau în podeaua casei pentru a alunga duhurile rele, norii de ploaie şi de grindină, şerpii şi alte duhuri rele şi pentru a aduce prosperitate. În unele sate se colindă în dimineaţa zilei de Ajun, dar în majoritatea satelor de pe Valea Almăjului şi din Caraş–Severin, se colindă după–masă până seara târziu.
În unele sate bănățene se păstrează şi un alt obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi amestecate cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă, vor avea o recoltă foarte bună în anul următor.
Tot în Banat, există şi obiceiul ca sub faţa de masă pe care se vor aşeza bucatele sărbătoreşti, să se pună fire de fân şi seminţe de grâu, porumb sau floarea-soarelui, care se dau apoi la vite, ca să aibă casa linişte şi bogăţie.
Hai să îți arăt câțiva pași care te ajută în procesul acesta:
Alege articolele vestimentare dorite
Alegem rochii? Fuste? Pantaloni? Salopete?
Această alegere e foarte subiectivă, dar am să îți ofer 2 elemente de ghidaj:
Forma corpului
Nivelul de confort dorit
Eu recomand să alegi ceva în care te simți bine și care te avantajează. Forma corpului este foarte importantă pentru această decizie, așadar, dincolo de confort și preferința personală, vezi ce îți stă bine. Decide ce anume vrei să scoți în evidență și alege în consecință! Să fie picioarele? Poartă o fusta/ rochie mini sau una midi cu șliț adânc pe picior. Bustul: orice alegi ia un decolteu feminin. Șoldurile? Alege o salopetă sau o pereche de pantaloni care se așează impecabil pe șoldurile și fundul tău.
Ca nivel de eleganță, le putem poziționa în aceeași zonă, e important ca ele să se așeze impecabil și să fie din materiale fine, prețioase, care au o notă festivă. Printre ele se numără: mătasea, satinul, catifeaua, velurul, voalul, organza.
Alege culorile care îți stau bine
Și anul acesta culorile vedetă de Crăciun sunt roșu și verde, la care adăugăm accente strălucitoare aurii sau argintii dacă vrem o notă glam. Similar roșului, dacă nu îți place clasicul roșu, este vișiniul- burgundy. O altă opțiune de culoare cu care mergi la sigur în această perioadă festivă este albul, pur și diafan ca zăpada sau aripile îngerilor.
Dacă nu ești mare fan al articolelor vestimentare colorate, mai există opțiunea de a aduce pete de culoare prin accesorii. Accente de roșu, vișiniu, verde, carouri în aceste nuanțe se pot regăsi în ținuta ta și pot potența și îmbogăți un look simplu.
Optează fie pentru ținute colorate, cu atitudine, fie pentru ținute clasice, o cămașă albă și blugi sau o rochie neagră, dar accesorizate cu o broșă/ bijuterii/ eșarfă/ curea/ cravată/ pantofi în nuanțe crăciunești. Poți alege ținute într-o singură culoare: all black + auriu/ argintiu, vișiniu/ roșu + auriu sau chiar all white + auriu/ argintiu, garantez că vei fi o apariție senzațională la petrecerea de Crăciun.
Alege materiale prețioase
De sărbători ne dorim eleganță, rafinament și o apariție senzațională. Ne-am săturat cu toții de blugii și pantalonii de bumbac pe care-i purtăm zilnic. De tricourile și bluzele de flanel, cu care ne simțim confortabil zi de zi. Sărbătorile sunt despre a ieși din tiparul zilnic, despre a-ți da voie să îndrăznești mai mult.
Recomandarea mea în materie de materiale este să le alegi după prețiozitate, pentru o apariție ce întoarce capete. Alege satin, mătase, materiale cu fir lucios, fluide și diafane, paiete și lurex, catifea sau velur, organza sau dantelă, blană sau pene. Mizează pe transparență și combinații de texturi (mat cu lucios, fin cu pufos), joacă-te și experimentează- #StilulSeÎnvață prin experimente stilistice.
Dacă petrecerea e acasă, poartă….
În cazul în care petrecerea e acasă, aș merge pe articole comode, dar totuși mai deosebite. O rochie cu sclipici, o cămașă mai deosebită sau un tricou cu un print vesel. Cred că, deși ne petrecem acasă, e important să avem o ținută festivă, fiindcă e un moment de sărbătoare și astfel intrăm mai bine în atmosferă.
Dacă petrecerea e la cabană sau restaurant, poartă….
La cabană e esențial să fim comozi, dar hai să adăugăm o notă glam. Pune puloverul acela blănos lângă o fustă de catifea sau ia un pulover cu irizații sau fir auriu și pune accesorii: niște cercei lungi sau un colier cu pietre se potrivesc și peste un pulover sau o rochie tricotată.
La restaurant, dress-code-ul ne cere eleganță. Așadar mergem către rochii sau salopete elegante, din mătase, satin, organza, catifea, velur, fuste rafinate și topuri cu paiete sau fir lucios, iar domnii pantaloni de costum cu o cămașă cu imprimeu discret sau simplă, alăturată unei veste sau un sacou prețios.
Evită următoarele greșeli
E foarte important să nu te împopoțonezi, să nu pui prea multe accente lucioase într-o singură ținută. Fii atent la texturi și la culori, evită să faci asocieri de materiale sau culori pe care nu ești sigură. Nu pune decât un articol vestimentar lucios/ cu paiete, la care poți pune și un accesoriu asortat. Pantofii și accesoriile e important să fie impecabile, să se potrivească ținutei. Nu purta și paiete, și fir lucios, și materiale cu irizații și blană sau pene- riscul cel mai mare e să exagerăm cu texturile. Cel mai important este: nu arăta prea multă piele, ai grijă să nu ai o apariție vulgară.
Vă doresc apariții senzaționale și distracție plăcută!
Sărbători fericite, să vă bucurați de tot, toți și toate!
________
Blandiana Horațiu e femeia antreprenor care caută și vede frumosul peste tot, zâmbește mereu și are o afacere croită să lucreze cu imaginea ta.
“Sunt persoana care intră în viața ta, îți face puțină ordine în garderobă, îți reamintește că ești frumoasă, îți subliniază și îmbracă atuurile și te lasă cu un stil vestimentar bine definit, cu o direcție stilistică mult mai clară și o doză mărită de încredere în sine.
Dintotdeauna am lucrat în zona aceasta a frumosului și am fost pasionată de styling, până într-o zi când pasiunea mea a ajuns să fie ocupația principală. În cei 6 ani de când fac femeile să se simtă frumoase, pot să spun cu mâna pe inimă că sunt extrem de împlinită profesional și maxim de mândră când văd evoluția dragilor mei clienți.”
Un consultant de stil intră în garderoba ta, selectează ce anume ți se potrivește, creează ținute din produsele existente și îți recomandă altele noi și potrivite, te însoțește la shopping și îți construiește outfit-uri pentru fiecare zi sau pentru evenimentele business.
Rolul unui consultant de stil este de a îmbunătăți imaginea clientului: aspectul exterior, garderoba, modul de a îmbrăca hainele, precum și felul de a face cumpărături.
Punctele de trecere a frontierei de pe graniţa de vest a ţării sunt foarte aglomerate, sâmbătă. La vama Petea, autoturismele aşteaptă trei ore pentru formalităţile de intrare în ţară, deşi pe sensul de intrare sunt deschise cinci artere rutiere, iar la Nădlac II timpul de aşteptare pentru autoturisme este de două ore.
Coloane mari de autoturisme s-au format, sâmbătă seară, la punctul de trecere a frontierei de la Petea, din judeţul Maramureş. Deşi la intrarea în ţară sunt deschise cinci artere rutiere, timpul de aşteptare este de 180 de minute, conform datelor furnizate în timp real de site-ul Poliţiei de Frontieră. Numărul persoanelor şi al autoturismelor care aşteaptă efectuarea formalităţilor de intrare în ţară este foarte mare.
La punctul de trecere a frontierei Nădlac II sunt deschise tot cinci artere rutiere, cu toate acestea şi acolo sunt cozi de maşini iar timpul de aşteptare pentru intrarea în ţară este de 120 de minute. „Intrare: 5 artere; Iesire: 3 artere. Lipsa personal autorit. de frontiera maghiare;
Număr mare de auto prezente la verificările de frontieră pe ambele sensuri ; timpii mari de aşteptare se datorează şi triajului epidemiologic pe sensul de intrare”, sunt explicaţiile Poliţiei de Frontieră.
Tot pe graniţa de vest a ţării, la Nădlac I, Valea Lui Mihai şi Urziceni, autoturismele care intră în ţară aşteaptă 30-40 de minute. Pentru camioane, intrarea în ţară se face cu dificultate, timpii de aşteptare fiind între una şi două ore la Nădlac I şi II, Borş, Petea, iar pe graniţa de sud la Calafat şi Negru Vodă.
Pârtiile de schi de la Obârşia Lotrului se vor deschide săptămâna viitoare, a anunţat, joi, pe pagina de Facebook, administratorul domeniului schiabil Transalpina, care a precizat că startul sezonului de iarnă va fi dat vineri, 17 decembrie, începând cu ora 9,00.
Potrivit sursei citate, pe pârtiile de schi de la Obârşie se va putea schia în fiecare zi, de luni şi până duminică, între orele 9,00 şi 16,30, tarifele pentru skipass-uri din acest sezon fiind de 150 de lei pentru o cartelă de o zi şi 110 de lei (până la ora 14.00) sau 100 de lei (după ora 13.00) pentru o cartelă de o jumătate de zi.
Săptămâna acesta, administratorii domeniului au avut şi o întâlnire cu reprezentanţii structurilor de intervenţie în caz de urgenţă din Vâlcea, fiind puse la punct ultimele pregătiri pentru ca turiştii să beneficieze de condiţii optime şi să fie în siguranţă pe pârtie şi în afara ei.
„Consider că este cel mai important să fie asigurată siguranţa celor care vor ajunge în zonă. De aceea, am insistat ca înainte de deschiderea domeniului să se verifice foarte atent instalaţiile din toate punctele de vedere – de la obţinerea autorizaţiilor şi până la stabilirea în detaliu a ceea ce înseamnă intervenţia în cazul unor evenimente neprevăzute. Pe partea de acces, am luat deja măsuri, iar echipele de la Drumurile Naţionale, Poliţia Rutieră, Jandarmerie, Salvamont sunt pregătite pentru a interveni în caz de urgenţă. Rămâne ca şi Primăria Voineasa şi administratorul domeniului să-şi îndeplinească atribuţiile asumate, pentru a putea deschide în condiţii optime sezonul de schi”, a transmis prefectul judeţului Vâlcea, Sebastian Fârtat, după întâlnirea de la Obârşia Lotrului.
Primarul comunei Voineasa, Gabriel Năstăsescu, a menţionat că în acest sezon vor fi redeschise şi traseul telegondolă 2 şi telescaunul, care nu au funcţionat în ultimii patru ani. În plus, a nins în ultimele zile în zonă, astfel că stratul de zăpadă depăşeşte pe alocuri chiar şi o jumătate de metru.
Domeniul schiabil Transalpina se găseşte în Munţii Latoriţei, subunitate a Munţilor Parâng, în apropierea lacului de acumulare de la Vidra, la aproximativ 70 de kilometri de Râmnicu Vâlcea. Lungimea pârtiilor însumează circa nouă kilometri, acestea fiind situate de la cota 1.350 metri şi până la cota 1.800 metri.
În zonă se poate ajunge dinspre Valea Oltului pe DN 7A (Brezoi – Malaia – Voineasa – Vidra- Obârşia Lotrului), dar şi pe şoseaua Transalpina, pe sectorul de drum dinspre judeţul Alba, lăsat deschis în această iarnă de CNAIR, pentru prima dată de la inaugurarea şoselei, la solicitarea prefecţilor din Vâlcea şi Alba, care au dorit să ofere turiştilor alternative la rutele obişnuite către staţiunile montane din cele două judeţe.
Instituția Prefectului județului Vâlcea anunță că, în acest week-end, ar putea fi deschis sezonul de schi în stațiunea Voineasa, Transalpina. Stratul de zăpadă a depășit deja 40 de centimetri și pregătirile sunt în toi.
Prefectul județului Vâlcea, Sebastian Fârtat, și reprezentanții structurilor de intervenție vâlcene au participat ieri, 7 decembrie, la o ședință de lucru cu administratorii Domeniului Schiabil Transalpina, în vederea punerii la punct a măsurilor care trebuie luate pentru protecția și siguranța turiștilor pe pârtii și în afara acestora.
În funcție de cum va fi și vremea, autoritățile locale din Voineasa și administratorii domeniului preconizează că, cel mai probabil, pe pârtiile de la Obârșie se va putea schia începând cu weekend-ul viitor.
O altă veste bună este că anul acesta vor fi deschise tronsonul telegondolă 2 și telescaunul, care nu au funcționat în ultimii ani. Totodată, de anul acesta, la pârtiile de la Obârșia Lotrului se poate ajunge, pe lângă traseul obișnuit de pe Valea Oltului (DN 7) și Valea Lotrului (DN 7A), și pe șoseaua Transalpina (DN 67 C), pe sectorul de drum care tranzitează județele Alba și Vâlcea. Acest traseu a rămas deschis și în sezonul rece la solicitarea prefecților celor două județe, însă circulația este permisă doar pe timpul zilei, în intervalul orar 08:00 – 18:00.
Pentru a asigura viabilitatea acestui sector de drum, drumarii de la SDN Vâlcea și SDN Alba au scos încă de ieri utilajele de deszăpezire și acționează pentru îndepărtarea omătului de pe carosabil. Circulația se desfășoară în condiții de iarnă, iar accesul este permis doar autovehiculelor cu masă de până la 7,5 tone, echipate corespunzător (cu anvelope de iarnă).
„Consider că cel mai important este să fie asigurată siguranța celor care vor ajunge în zonă. De aceea, am insistat ca înainte de deschiderea domeniului să se verifice foarte atent instalațiile din toate punctele de vedere – de la obținerea autorizațiilor și până la stabilirea în cel mai mic detaliu a ceea ce înseamnă intervenția în cazul unor evenimente neprevăzute. Pe partea de acces, am luat deja măsuri iar echipele de la Drumurile Naționale, Poliția Rutieră, Jandarmerie, Salvamont sunt pregătite pentru a interveni în caz de urgență. Rămâne ca și Primăria Voineasa și administratorul domeniului să-și îndeplinească atribuțiile asumate, pentru a putea deschide în condiții optime sezonul de schi”, a transmis prefectul Sebastian Fârtat.
Straja a fost primul mare domeniu schiabil care anunța deschiderea sezonului, moment care are loc astăzi, începând cu ora 9.00. Astfel, la Straja, schiorii sunt așteptați pe pârtiile Constantinescu și Platoul Soarelui.
Tunurile de zăpadă au fost puse în funcțiune la Straja încă din 16 noiembrie, iar stratul de zăpadă pe pârtii este cuprins între 20 și 25 de centimetri.
Meteorologii anunță și ninsori, cu temperaturi minime în jurul valorii de -6 grade și maxime de -1 grad.
Telescaunul Platoul Soarelui va fi deschis, latimea medie a zonei schiabile va avea 40 m din cei 70 m existenti si va fi delimitata de plasele de protectie. Teleleschiul Platoul Soarelui nu va functiona, fiindcă nu are incă suficienta zapada. Zona Scoala de Schi Platoul Soarelui Straja nu are zapada suficienta,așa că banda transportoare nu va functiona din acest motiv. Tunurile de zapada vor functiona pe tot parcursul zilelor, daca temperaturile vor fi negative (cel putin -2 grade Celsius).
Administratorii au postat și tarifele valabile pentru acest an.
Sezon deschis și la Muntele Mic
Și administratorii domeniul schiabil Muntele Mic au anunțat că astăzi se deschide sezonul. Va fi pusă la dispoziția schiorilor pârtia Nordica, de 1 kilometru lungime.Pârtia Nordica este deservită de un teleschi.
După mai multe nopți în care tunurile de făcut zăpadă au funcționat, administratorii domeniului schiabil Muntele Mic au anunțat vineri seara deschiderea sezonului 2021-2022.
Pârtia Nordica va fi pusă la dispoziția schiorilor de sâmbătă dimineața, de la ora 9.00.
Stratul de zăpadă este de circa 20 de centrimeri, dar administratorii au anunțat că tunurile de zăpadă vor funcționa și în noaptea de vineri spre sâmbătă.
„Skipassurile le veți achiziționa momentan de la baza pârtiei”, au anunțat administratorii We Ski pe pagina de Facebook.
Folosim cookie-uri pentru a vă asigura că vă oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Dacă veți continua să utilizați acest site, vom presupune că sunteți de acord cu asta.
