Etichetă: maramures

  • O cascadă naturală descoperită recent, cel mai nou obiectiv pe harta turistică a Maramureșului

    Cascada Măgura, o cascadă naturală care a fost descoperită recent în zona comunei Moisei, a fost pusă în valoare de administrația locală.

    Primăria a avut în plan amenajarea cascadei pentru a se bucura de frumusețea ei atât turiştii care se cazează la pensiunile din Moisei, cât și locuitorii comunei.

    “Au fost punse băncuţe, au fost făcute și instalate pavilioane, pentru a mânca cât mai aproape de natură, coşuri pentru depozitarea gunoiului menajer etc. Turiştii au acces cu autoturismul proprietate personală”, a anunțat Centrul de Informare și Promovare Turistică din Moisei.

    Comuna Moisei se află la aproape 140 de kilometri de Baia Mare și este așezată la poalele Munţilor Rodnei, ale masivului Pietrosu, la sud, şi ale Munţilor Maramureşului, la nord. Localitatea este traversată de două artere principale, DN 17 şi DN 18.

    (FOTO: Centrul de Informare și Promovare Turistică Moisei / Facebook)

  • VIDEO. Credințe și superstiții de Sânziene, în Maramureș

    FOTO CREDIT: Gabriel Motica

    24 iunie este o zi de sărbătoare atât în calendarul creștin, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cât și în cel popular, Sânzienele, sărbătoare care are originile într-un străvechi cult solar.

    Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș oferă publicului o prezentare a sărbătorii Sânzienelor și credințelor și superstițiilor consemnate în Maramureș despre această sărbătoare importantă în calendarul tradițional.

    Informațiile despre sărbătoarea Sânzienelor sunt prezentate de Gabriela Filip, muzeograf la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.

    „Du-te Soare, vino lună, / Sânzienele îmbună

    Termenul de Sânziene este întâlnit în Maramureș, Banat, Bucovina, Oltenia și Transilvania, în timp ce denumirea de Drăgaica se întâlnește în Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei. Regional, sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea de: Amuțitul Cucului, Cap de Vară, Împărăteasa, Regina Holdelor, Ziua Soarelui, Sântion de Vară.

    Conform unei legende din Maramureș, se crede că în noaptea de Sânziene, o zână frumoasă, cu straie din flori, se scaldă în râu, iar fetele cu status premarital, pentru a fi pure precum apa și frumoase precum florile de sânziene, își fac o cunună din aceste flori și intră în râu zicând: „Sfântă apă curgătoare, spală-mă pentru a fi mândră!”

    Potrivit altor legende, în această zi, Sânziana, împreună cu alte zâne și fete frumoase cântă, dansează și zboară peste câmpuri, purtând o mantie din care curge un praf auriu (polenul), apărând culturile de vitregiile naturii și asigurând acestora rod bogat, iar plantele de leac primesc miros și putere de vindecare. Comparativ cu Ielele, care pârjolesc totul pe unde trec, Sânzienele sunt zânele bune care ajută vegetația să prindă rod.

    Sânzienele sunt plante cu frunze înguste și flori galbene, parfumate din care fetele își făceau cununi și le aruncau pe acoperișul casei pentru a afla dacă se vor mărita sau nu în acel an. Dacă cununa nu cădea de pe acoperiș, era semn că fata se va căsători până în anul următor de Sânziene. De asemenea, fetele purtau flori de sânziene în păr, în sân și le puneau sub pernă pentru a-și visa ursitul.

    În prezent, în Țara Maramureșului se rotește făclia aprinsă, care în trecut era pregătită de un inițiat, de cea mai vârstnică persoană din familie. Când începe să înnopteze feciorii și fetele urcă în vârful dealului, se adună în cerc și își aprind făcliile, rotindu-le deasupra capului sau în față, în sensul rotirii Soarelui. Pentru a fi iubite de către feciori, fetele rosteau: „Așa cum se uită feciorii la făclie, așa să se uite și la noi.” sau „Du-te Soare, vino lună, / Sânzienele îmbună, / Să le crească floarea floare, / Galbenă, mirositoare, / Fetele să o adune, / Să le prindă în cunune, / Să prindă-n pălărie / Struțuri pentru cununie, / Boabele să le răstească, / Până-n toamnă să nuntească”.

    FOTO CREDIT: Felician Sătean

    Se crede că în această zi cucul amuțește, sărbătoarea fiind numită și Amuțitul Cucului. Cucul cântă de la Blagoveștenie până la Sânziene, când se spune că se îneacă cu orz și se transformă în uliu.

    Credințe și supersiții de Sânziene:

    – în noaptea de sânziene, fetele se spălau în apa râului pentru a fi frumoase și iubite de feciori;

    – în această zi nu se lucrează nimic, iar dacă se nesocotește ziua de Sânziene, vor avea loc furtuni, plantele vor rămâne fără leac și miros, iar oamenii se vor îmbolnăvi;

    – în noaptea de Sânziene se spune că animalele stau de vorbă, iar cei care le pândesc pot afla multe din tainele acestora;

    – florile de sânziene se pun la icoane, ferestre și uși pentru a proteja casa și pe membrii familiei de necazuri;

    – dacă de Sânziene vremea va fi frumoasă, înseamnă că perioada care urmează va fi prielnică pentru secerat și cosit;

  • Bani pentru două localități din Maramureș afectate de inundații

    Consiliul Județean Maramureș a aprobat săptămâna trecută alocarea a 156.000 de lei din rezerva bugetară pentru două localități afectate de inundații: Vișeu de Sus și Valea Chioarului.

    Cei mai mulți bani, 100.000 de lei, vor merge spre comunitatea din Vișeu de Sus, iar restul, la administrația din Valea Chioarului.

    „Am propus alocarea sumei de 156.000 de lei către două unități administrativ-teritoriale, Vișeu de Sus și Valea Chioarului, pentru înlăturarea rapidă a efectelor produse de inundații, urmând ca în cel mai scurt timp posibil, când vom reîntregi rezerva bugetară, să putem să ajutăm mai mult aceste comunități, dar și altele aflate în situații similare. De la aceste administrații ne-au parvenit deja cereri de intervenție rapidă. Mai departe, voi lua legătura cu Prefectul Maramureșului și vom trimite Comisiile Județene pentru Situații de Urgență în localitățile afectate, urmând să se elaboreze documentațiile pentru transmiterea către Guvernul României a necesarului finaciar. Consiliul Județean Maramureș nu dispune de resursele financiare necesare pentru refacerea infrastructurii distruse, dar poate să aloce bani primăriilor pentru intervenții rapide și, împreună cu Instituția Prefectului, poate să promoveze proiecte de hotărâri de Guvern pentru alocarea de sume din fondul la dispoziția Guvernului.”, a declarat șeful administrației județene, Gabriel Zetea.

    (FOTO: Arhivă)

  • Crimă șocantă în Maramureș. O femeie și-a sufocat copilul de 10 ani, apoi a încercat să se sinucidă

    O femeie din localitatea Bozânta Mică, comuna Recea, și-a ucis băiatul de 10 ani, sufocându-l în somn, apoi ar fi încercat să se sinucidă. Ea a fost salvată de echipajul medical de la Serviciului de Ambulanță, informează baiamare24.ro.

    Din informațiile furnizate de localnici, femeia avea doi băieți: de 10 și 4 ani, iar copilul mai mic a sunat după ajutor spunându-le rudelor că mama lui vrea să îi omoare fratele.

    Potrivit sursei citate, procurorii au deschis dosar penal pe numele femeii pentru ucidere. Echipa de anchetă a făcut cercetări la fața locului și urmează să stabilească cum s-a comis crima și tot firul evenimentelor care a dus la această dramă.

  • Conducta de transport gaze naturale Sighetu Marmației – Vișeu de Sus – Borșa, proiect de importanţă naţională

    Guvernul a adoptat miercuri o hotărâre prin care proiectul de investiţii „Conductă de transport gaze naturale pe direcția Sighetu Marmației – Vișeu de Sus – Borșa” a fost declarat proiect de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale.

    Potrivit Ministerului Economiei, în prezent în zona Maramureș nu există conducte de alimentare cu gaze naturale, iar pentru încălzirea locuințelor, a spațiilor comerciale și a obiectivelor socio-culturale se folosesc lemne de foc, cărbuni și gaze lichefiate.

    Guvernanții consideră că alimentarea cu gaze naturale a județului Maramureș este prioritară, în condițiile în care zona este axată pe turism, asigură locuri de cazare în hoteluri de 2, 3 și 4 stele și are o reţea de pensiuni turistice şi agroturistice, baze de tratament și săli de sport pentru medicina recuperatorie.

    Asigurarea tuturor utilităţilor în mediul rural, va duce la atragerea de noi investitori, crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea economico – socială a judeţului, susțin oficialii Ministerului Economiei.

    Prin realizarea conductei Sighetu Marmației – Vișeul de Sus – Borșa se creează premisa interconectării sistemului de transport gaze naturale din partea de Nord – Vest a țării (zona de consum Maramureș), cu sistemul de transport gaze naturale din partea de Nord – Est (zona de consum Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei), în consecință se asigură alimentarea cu gaze pentru fiecare zonă din două direcții. Conducta Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei este un alt obiectiv declarat de importanță națională, aflat în curs de realizare în cadrul Transgaz, iar prin realizarea unei conducte pe direcția Borșa – Vatra Dornei se va asigura alimentarea cu gaze pentru zonele aferente din două direcții și echilibrarea sistemului național de transport gaze naturale.

    “Declararea proiectului de investiţii „Conductă de transport gaze naturale pe direcția Sighetu Marmației – Vișeu de Sus – Borșa” proiect de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale va genera crearea de noi locuri de muncă pe perioada de construcţie, precum și crearea posibilităţilor de câştiguri suplimentare pentru locuitorii zonei prin atragerea de investitori. De asemenea, va avea un impact pozitiv asupra activităţii furnizorilor locali de servicii (de exemplu unităţi de cazare) și va stimula atragerea  de investiţii şi de afaceri conexe (producători/distribuitori de materii prime, materiale, utilaje/echipamente şi servicii necesare implementării proiectului)”, potrivit Ministerului Economiei.

    (FOTO CREDIT: Pixabay.com)