Categorie: Transilvania

Un monument care atestă multiculturalitatea Transilvaniei este crucea de piatră de la Boița, cu o vechime de 400 de ani, ridicată pentru a marca un ”capăt” al Imperiului Austro-Ungar. Monumentul este prezentat de Consiliul Județean Sibiu într-o postare pe pagina de socializare.

Puțini sunt cei care ajung să vadă cea mai veche troiță de piatră din județul Sibiu, ridicată în vremea principelui Gheorghe Rákóczi I și care, acum, se află în curtea bisericii ortodoxe din Boița.

În fața crucii din piatră gălbuie, cu brațele roase de timp și de stihiile naturii, doar sătenii se mai închină și își ridică ochii la cer, punându-și nădejde în Maica Domnului, cea care este invocată și în cuvintele cioplite în urmă cu aproape 400 de ani.

Povestea crucii de la Boița, datată la 1640, a fost cercetată și consemnată în diferite lucrări științifice sau scrieri monografice. Potrivit profesorului Ioan Albu de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, inscripțiile de pe corpul crucii sunt în limbile slavonă, română și maghiară, oferind indicii asupra anului edificării și a ctitorului ei.

Astfel, pe „stipes”, brațul vertical al crucii, se află scris: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, amin, s‑a ridicat această cinstită cruce, cu hramul Uspeniei Născătoarei de Dumnezeu, cu rugăciunea robului lui Dumnezeu Stoica Grecul, în zilele lui Gheorghe Rákóczi, în anul 1640”.

Despre Stoica Grecul se crede că a fost un negustor întrucât în documentele și registrele vamale de la acea vreme termenul „grec” era atribuit în mod generic comercianților de credință ortodoxă.

Crucea, care este înfiptă într-o lespede masivă, de culoare gri, măsoară 2,36 m înălțime, în timp ce brațul drept are 31,5 cm, iar cel stâng 13,5 cm.

În lucrarea sa ”Troițe Românești”, Ionel Oprișan plasează crucea de piatră de la Boița în categoria „crucilor-monumente istorice, asimilate drept troițe” , care sunt, în esență, „un fenomen unic în lume” și „descendentele coloanelor cerului”.

Dr. Adrian Stoia, muzeograf la Muzeul Astra Sibiu și autor al lucrării „Troițe din Mărginimea Sibiului” , oferă publicului o descriere detaliată a acesteia: „Pe fața crucii, la intersecția brațelor, într-un medalion înconjurat de un înscris, este sculptat un model floral, o „rozasa”. Este realizată aici o floare cu șapte petale rotunde, din care pornesc 12 petale lanceolate, între fiecare din acestea fiind stilizat modelul florii de crin. Deasupra rozetei sunt inscripționate inițialele evangheliștilor Matei și Marcu”.

În anul 2016, universitarul sibian Ioan Albu arăta în Revista „Transilvania” că ”Meșterul care a realizat inscripțiile chirilice a fost un desăvârșit profesionist, ceea ce se poate observa din slovele dăltuite cu mult simț artistic, după cele mai bune modele ale vremii, așa cum le aflăm la multe cruci din piatră din Țara Românească (…) de unde, cel mai probabil, provine și meșterul care a executat această frumoasă cruce de piatră”.

Preotul paroh Nicolae Popa a aflat despre trecutul crucii de piatră de la bătrânii satului: „Se zice că a fost ridicată pe hotarul dintre Transilvania și Țara Românească și că, la un moment dat, a fost strămutată în centrul localității. De altfel, zona unde acum se află Primăria este cunoscută drept „La Cruce” și aici a stat înainte de a fi adusă în curtea bisericii”.

La o primă vedere, crucea-troiță pare un monument dat uitării, ce se încăpățânează să rămână în picioare purtând în vârf o lespede din piatră, aidoma unei umbrele, care să o protejeze de ploaie sau zăpadă.

Pentru ani mulți, a vegheat hotarul Transilvaniei, apoi capătul Imperiului Austro-Ungar, iar la picioarele ei s-au rugat cei ce luau calea Țării Românești, coborând de-a lungul Oltului.

Astăzi, crucea este privită de toți cei care intră în „casa Domnului” din Boița, fiind, în același timp, muză pentru istoricii cu simț artistic, cum este și cazul lui Adrian Stoia, care i-a închinat o lucrare în acuarelă.

Pe brațele crucii, sculptate adânc în piatră, se află două cuvinte românești: „oameni” și „obiceiuri”.

Sunt doar două cuvinte, simple și curate, care confirmă un singur adevăr, de toți știut: județul Sibiu are oameni și locuri de poveste!

Preşedintele Ungariei, Katalin Novák, l-a decorat, vineri, cu Marea Cruce a Ordinului de Merit al Ungariei, din secţiunea civilă, pe Béla Kató, episcopul Eparhiei Reformate de Ardeal şi Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fundaţiei Sapientia, la Palatul „Sándor” din Budapesta, sediul Administraţiei Prezidenţiale din Ungaria.

Béla Kató este liderul spiritului al poporului transilvănean care, indiferent de apartenenţa confesională, este un Marton Áron al secolului al XXI-lea – a afirmat în laudatio Zoltán Balog, episcop al Eparhiei Reformate „Dunamellék”, preşedintele pastoral al Sinodului Bisericii Reformate din Ungaria.

Acesta a adăugat că Béla Kató arată calea de urmat pentru catolici, reformaţi, unitarieni, evanghelici şi pentru toate comunităţile care îl urmează pe Hristos, dacă vor să rămână maghiari.

Într-o postare pe Facebook, preşedintele Ungariei l-a descris pe cel distins cu următoarele cuvinte: „Măreţie în minoritate”. „Béla Kató – măreţie în minoritate. Astăzi i-am acordat episcopului Eparhiei Reformate de Ardeal Marea Cruce a Ordinului de Merit al Ungariei. Felicitări şi vă mulţumesc pentru serviciul dumneavoastră”, a scris Katalin Novák.

La ceremonie au participat premierul Viktor Orbán, László Kövér, preşedintele Parlamentului ungar, şi Gergely Gulyás, şeful Cancelariei Prim-ministrului Ungariei.

In laudatio, Zoltán Balog l-a elogiat pe Béla Kató pentru faptul că reuşeşte să găsească o voce comună cu reprezentanţii comunităţii româneşti, cu cei care sunt capabili să se ridice deasupra succeselor mărunte şi cotidiene şi observă interesele comune ale Europei de Est. De asemenea, el este un partener pentru acei protestanţi din Europa de Vest care nu au pierdut încă complet înţelegerea surorilor şi a fraţilor lor creştini care s-au eliberat de dictatură.

Acesta a mai subliniat că un lider al unui popor, dacă este pastor şi episcop, priveşte mai întâi în sus, căutând voia lui Dumnezeu. Apoi se uită la cei care i-au fost încredinţaţi în grija sa. Liderul poporului, dacă este pastor, se uită la fiecare oaie rătăcită, vede în acelaşi timp interesul comunităţii şi durerea omului singuratic, consolează, încurajează, construieşte, protejează şi, dacă este necesar, cere socoteală.

Béla Kató este un om admirabil, un slujitor al lui Dumnezeu, pentru binele nostru – a subliniat Zoltán Balog, care a mai adăugat că, în ultimii 10 ani, de numele lui se leagă renovarea a aproximativ 500 de biserici maghiare din Transilvania, 10 biserici au fost nou construite, 27 de grădiniţe şi campusuri universitare maghiare au renăscut.

Episcopul Eparhiei Reformate „Dunamellék” a atras atenţia asupra faptului că nu este suficient să clădeşti ziduri, ci trebuie construite cetăţi, comunităţi şi suflete.

În cadrul ceremoniei, Béla Kató a afirmat că starea actuală a Transilvaniei se datorează şi celor care s-au angajat să facă totul pentru comunitate, pentru cealaltă persoană. Aceasta este responsabilitatea intelectualilor, a explicat, şi a mai adăugat că, dacă nu avem acest har în noi, nu putem merge înainte.

Béla Kató a primit distincţia în semn de recunoaştere a serviciului pastoral dedicat şi a conducerii bisericeşti în vederea clădirii comunităţii, pentru activitatea sa de conservare a patrimoniului spiritual şi a culturii maghiare din Transilvania, mai ales pentru activităţile sale valoroase în domeniul educaţiei în limba maternă maghiară, şi în semn de recunoaştere a vieţii sale exemplare de coeziune naţională prin puterea credinţei creştine.

Biserica Unitariană Maghiară – împreună cu reprezentanții altor biserici creștine – au comemorat 456 de ani de la Dieta de la Turda, care, în 1568, a consfințit prin lege dreptul la libertatea de conştiinţă şi la libertatea religioasă în Transilvania, un act unic în lume. Hotărârile Dietei de la Turda din 13 ianuarie 1568 au fost o adevărată piatră de hotar în acea epocă.

Cu ocazia aniversării celor 456 de ani de la Dieta de la Turda, a fost organizat la Cluj-Napoca un eveniment ecumenic la care au fost prezenți: Moses Nóda, consilier şi profesor universitar (Arhidieceza Romano-Catolică de Alba Iulia), episcop asistent Dumitru Boca (Biserica Ortodoxă Română, Episcopul Zoltán Dezs Adorjáni (Biserica Luterană), Pastorul Gerhard Wagner (Biserica Evanghelică), Episcopul Adjunct József Vilmos Kolumbán (Eparhia Reformată din Transilvania), Episcopul Claudiu Lucian Pop (Eparhia Greco-Catolică din Cluj-Napoca) și Episcopul István Kovács (Biserica Unitariană).

La eveniment a fost prezent și secretarul de stat ungar János Nagy, care a spus că Dieta de la Turda din 13 ianuarie 1568 nu a fost doar o piatră de hotar în epoca sa, ci și că ea rămâne un eveniment foarte actual şi în zilele noastre, deoarece în această zi Transilvania a dat lumii un exemplu de toleranţă religioasă şi libertate de conştiinţă.

”Dieta de la Turda pune accentul pe răbdare, iar în lumea noastră de astăzi răbdarea, acceptarea opiniilor, poziţiilor şi credinţelor celorlalţi este la fel de rară ca un corb alb”, a spus János Nagy. El a mai adăugat că premisa răbdării este respectul, iar respectul nu poate fi decât reciproc şi este unul din lucrurile fundamentale pe care o persoană, o comunitate sau o naţiune le poate oferi alteia.

János Nagy a mai spus că, dacă europenii vor să înţeleagă ce gândesc ungurii şi central-europenii despre Europa, trebuie să vină în Transilvania, la Cluj-Napoca, “pentru că Transilvania a fost construită pe această fundaţie a toleranţei”.

Secretarul de stat pentru culte, Ciprian-Vasile Olinici şi-a exprimat bucuria de a fi prezent la festivitate şi a apreciat importanţa istorică a hotărârii privind libertatea religioasă, subliniind că aceasta a fost rodul cooperării între comunităţi. El a subliniat că diversitatea etnică şi religioasă este o valoare pe care România o recunoaşte şi o preţuieşte.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR a pus accentul pe semnificaţia “zilei scrise cu litere de aur” la Turda, subliniind că Transilvania este un ţinut al toleranţei şi al răbdării strategice.

De asemenea, el a arătat că, spre deosebire de unele interpretări de astăzi, hotărârea de la Turda – deşi s-a aplicat doar comunităţilor maghiare, secuieşti şi săseşti şi bisericilor acestora, nu şi la comunitatea românească – nu s-a îndreptat împotriva ortodoxiei, întrucât a asigurat libera practică a religiei şi propovăduirea credinţei.

Politicianul a reamintit că trebuie să luptăm şi azi, zi de zi, pentru libertate, pentru drepturi egale şi pentru viaţa conform tradiţiilor, atât în Uniunea Europeană, cât şi în Transilvania. El a citat ca exemple din Transilvania “piedicile” puse în calea reînfiinţării şcolii romano-catolice din Târgu-Mureş, întârzierea restituirii proprietăţilor bisericii şi recentele decizii judiciare care o obstrucţionează. “Acolo unde dreptul la proprietate nu este asigurat, libera exercitare a religiei poate fi pusă în pericol şi ea” – a declarat Hunor Kelemen.

În calitate de gazdă, fiind ultimul care a luat cuvântul, episcopul unitarian István Kovács a mulţumit parlamentului ungar pentru că a declarat ziua de 13 ianuarie drept Ziua Libertăţii Religioase, adăugând că aşteaptă o decizie similară din partea parlamentului român şi a celui european. El a spus că hotărârea de la Turda a fost posibilă pentru că “Duhul Domnului a fost prezent”, iar liderii de atunci au fost capabili să privească spre Dumnezeu şi să-i considere pe oameni de la înălţimea divină. Ei şi-au dat seama că libertatea este un dar al harului care nu poate fi obţinut smulgându-l din mâinile altuia, ci doar dăruindu-l unul altuia.

Sărbătoarea a continuat la statuia lui Dávid Ferenc, fondatorul Bisericii Unitariene din Transilvania, aflată lângă biserică, unde episcopul adjunct Benedek Andrási a rostit o rugăciune, iar curatorul general Emőd Farkas a evocat aşezarea, cu cinci ani în urmă, a statuii episcopului fondator, la care participanţii au depus coroane de flori.

Despre Edictul de la Turda

Edictul de la Turda (în maghiară tordai ediktum, în germană Edikt von Thorenburg) a fost emis în 1568 de Dieta Transilvaniei întrunită la Turda, decret prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și a toleranței religioase pentru toți locuitorii Transilvaniei. Edictul de la Turda a fost promulgat de Ioan Sigismund Zápolya, principele Transilvaniei. Este primul edict de acest fel din istoria Europei moderne. Documentul original este păstrat la Muzeul Brukenthal din Sibiu.

Edictul a fost emis pentru a nu se ajunge la luptele religioase sângeroase izbucnite între catolici și protestanți în Europa Occidentală, în urma declanșării procesului de reformă protestantă a călugărului Martin Luther din 1517.

Conform edictului, nici o persoană nu putea să fie dezavantajată din cauza confesiunii sale și nimănui nu i se putea impune o credință sau alta, deoarece credința provine de la Dumnezeu.

Edictul din Turda nu precizează în particular nici o confesiune religioasă, ceea ce a condus la conflicte între diferitele confesiuni protestante. 

Preşedintele Ungariei Novák Katalin se află în vizită privată în Transilvania, ea postând pe pagina de Facebook imagini din Cheile Vîrghişului şi de la meciul de hochei Corona Braşov – CS Miercurea Ciuc.

Novák Katalin a postat o primă imagine alături de comentariul: ”weekend prelungit cu familia în Transilvania. Drumeţie în Cheile Vîrghişului”.

O altă serie de imagini este de la Braşov, de la meciul de hochei Corona Braşov – CS Miercurea Ciuc, unde a discutat cu primarul Braşovului Allen Coliban şi s-a fotografiat alături de cei aflaţi în tribune.

”Galeriei Ciucului s-a alăturat în această seară un oaspete important, preşedinta Ungariei, Katalin Novák. Primarul Allen Coliban a salutat vizita demnitarului şi i-a înmânat un tricou al echipei de hochei Corona Braşov semnat de jucătorii Braşovului”, conform unei postări de pe pagina de Facebook a CSM Corona Braşov.

În luna mai a anului trecut, Novák Katalin a participat la tradiţionalul pelerinaj de Rusalii de la Şumuleu Ciuc, ulterior ea postând pe pagina ei de Facebook un material video cu imnul Ţinutului Secuiesc. Postarea a fost însoţită de mesajul ”Nu lăsa să piară Ardealul, Doamne”.

Ca reacţie, Ministerul Afacerilor Externe l-a contactat pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Zákonyi Botond, căruia i s-a transmis dezaprobarea fermă cu privire la mesajele publice neadecvate, precum cel care vizează o regiune istorică a României care ”nu corespund dezideratului promovării unei relaţii pragmatice, de bună vecinătate şi colaborare dintre cele două ţări”.

În replică,  Preşedinţia Ungariei a transmis, conform MTI, că protestul Ministerului de Externe din România este excesiv şi nejustificat, însă nu este unul neobişnuit.

Potrivit reacţiei Preşedinţiei Ungariei, postarea în cauză – care a fost inspirată de Imnul Secuiesc intonat în cadrul pelerinajului de la Şumuleu Ciuc – poate fi regăsită în continuare pe pagina de social media a lui Novák Katalin.

În octombrie anul acesta, preşedintele Klaus Iohannis s-a aflat la Budapesta, unde s-a întâlnit cu omologul ungar. La acel moment, Katalin Novák a declarat, în cadrul declaraţiilor comune cu preşedintele Klaus Iohannis, că pentru ambele ţări este importantă situaţia minorităţilor naţionale. ”Amândoi suntem hotărâţi să reducem aceste tensiuni şi de asemenea să contribuim la întărirea maghiarimii” a spus Novak, ea precizând că ”amândoi sunt convinşi de faptul că susţinerea şi întărirea poziţiei etniei maghiare este una de interes comun şi reducerea tensiunilor este de asemenea un interes comun”.

În ciuda respingerii de către Parlamentul României, Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) continuă lupta pentru autonomie, atât la nivelul administraţiilor locale, cât şi la cel al forurilor de decizie de la Bucureşti, şi se angajează să depună din nou proiectele de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, a comunicat preşedinţia naţională a partidului maghiar, vineri, către agenţia ungară de presă MTI.

În comunicat, preşedinţia aminteşte că joi, Camera Deputaţilor a respins cu o majoritate covârşitoare proiectele de lege privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc şi autonomia culturală a maghiarilor transilvăneni, iar vineri, acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Senat. “Lucrurile s-au întâmplat “cu o viteză umilitoare, prin încălcări multiple ale prevederilor parlamentare, într-o atmosferă anti-maghiară”, se precizează în comunicat.

Potrivit AMT, “deşi în forurile internaţionale România încearcă în mod constant să creeze aparenţa că ar fi un “stat-model” care a rezolvat exemplar situaţia comunităţilor naţionale autohtone care trăiesc pe teritoriul său şi a asigurat respectarea largă a drepturilor acestora, realitatea este complet alta”. Politicienii români au dovedit acest lucru prin voturile lor de respingere, precum şi prin manifestările anti-maghiare, întrucât nu sunt dispuşi nici măcar să poarte o discuţie despre autodeterminare, scrie în comunicat.

“În ciuda a ceea ce s-a întâmplat, noi continuăm să afirmăm că dorinţa noastră de autonomie reprezintă cea mai puternică declaraţie de loialitate posibilă faţă de România, iar autodeterminarea nu ameninţă unitatea ţării, ci are menirea de a asigura dezvoltarea regiunilor noastre şi păstrarea identităţii comunităţilor noastre”, a subliniat preşedinţia AMT.

Liderii alianţei au amintit că în baza articolului 6 din Constituţie, România recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, iar dorinţa legitimă a maghiarilor din Transilvania de a avea parte de autodeterminare a fost formulată, iar şi iar, în conformitate cu această prevedere. Acordarea autonomiei depline este necesară şi în vederea coabitării paşnice şi a stabilităţii ţării, a adăugat preşedinţia AMT.

Partidul a subliniat că lupta maghiarilor transilvăneni pentru autodeterminare nu este ceva fără precedent; în numeroase ţări europene sunt existente forme de autonomie care aduc ca rezultat dezvoltare economică, relaţii ordonate între majoritate şi minoritate, diversitate culturală. În opinia politicienilor AMT, voturile de refuz exprimate de către politicienii români sunt un refuz şi în acest sens, “este ca şi cum România ar fi luată de mână şi condusă în afara Europei”.

Potrivit comunicatului, este nevoie de o cooperare cât mai largă între diversele partide politice maghiare şi de susţinerea obiectivelor de importanţă strategică naţională, dintre care cea mai importantă este obţinerea autodeterminării. “Există o singură soluţie la problemele acestor timpuri: autonomia”, scrie în comunicat.

Legea-cadru care reglementează statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, statutul de autonomie culturală a comunităţii naţionale maghiare şi autonomia culturală a comunităţilor naţionale a fost înaintată Camerei Deputaţilor în 20 decembrie, de cătr Zoltán Zakariás, preşedintele Alianţei Maghiare din Transilvania (AMT), József Kulcsár-Terza, preşedintele executiv a Forţei Civice Maghiare (FCM), care şi-au obţinut mandatele de deputaţi pe lista UDMR.

Proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc a fost elaborat în comisia de specialitate a Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), iar celelalte două proiecte de lege, în cele ale Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT).