STIRILE TRANSILVANIEI

Etichetă: UDMR

Iuliu Winkler: Implicarea tinerilor și învățarea limbilor străine, oportunitate pentru a îmbunătăți înțelegerea interculturală și plurilingvismul
Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR/EPP) a declarat astăzi, cu ocazia Zilei Europene a Limbilor, că sărbătoarea este strâns legată în acest an de manifestările dedicate Anului european al tineretului (EYY2022), iar Comisia Europeană și Consiliul Europei fac eforturi pentru a lărgi numărul de limbi străine pe care oamenii le învață de-a lungul vieții lor, pentru a îmbunătăți plurilingvismul și înțelegerea interculturală.
”Ziua Europeană a Limbilor din 26 septembrie a devenit, de-a lungul anilor, o ocazie unică de a sensibiliza publicul cu privire la bogata diversitate lingvistică și culturală a Europei. În acest an, Ziua Limbilor Europei este pusă în slujba tinerilor. Aceasta este abordarea susținută de Grupul PPE din Parlamentul European, este abordarea pe care o promovez și eu. Ziua Europeană a Limbilor, sărbătorită pe 26 septembrie, trebuie să devină mai cunoscută și mai bine apreciată și în România.”, a spus Iuliu Winkler.
Deputatul european spune că implicarea tinerilor europeni pentru a împărtăși viziunea lor este extrem de importantă pentru noi toți. Acesta este motivul pentru care, în 2022, sărbătorile în jurul învățării limbilor străine merg, de asemenea, mână în mână cu Anul european al tineretului.
”#EYY2022 se concentrează pe importanța tinerilor europeni pentru construirea unui viitor mai bun și îi sprijină în apărarea și promovarea libertății, a valorilor europene și a solidarității, oferindu-le oportunități de a-și împărtăși viziunea, de a întâlni oameni și de a se implica în activități în întreaga Europă. Îi încurajez pe toți tinerii să participe activ la aceste evenimente. ”, a completat deputatul european Iuliu winkler.
Ziua Europeană a Limbilor a fost instituită în comun în 2001 de către Comisia Europeană și Consiliul Europei. Aceasta se străduiește să lărgească numărul de limbi străine pe care oamenii le învață de-a lungul vieții lor pentru a îmbunătăți plurilingvismul și înțelegerea interculturală.
”Numeroase evenimente sunt organizate în întreaga Europă, cu participarea institutelor lingvistice și culturale, a asociațiilor, universităților și școlilor. În acest sens, vă încurajez să descoperiți și să vă alăturați numeroaselor evenimente locale organizate pretutindeni. Recomand tuturor celor interesați de acest subiect accesarea Portalului European pentru Tineret, unde se pot afla informații amănunțite despre toate activitățile”, a concluzionat Iuliu Winkler.
26 septembrie 2022
Iuliu Winkler, la ceremonia de decernare a medaliilor Société d’Encouragement au Progrès: Susținem că România are o vocație francofonă, însă împlinirea în fapt a acestei vocații se realizează prin oameni dedicați proiectelor comune
Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) a participat, marți după-amiază, în calitate de membru al Société d’Encouragement au Progrès (SEP), la ceremonia de decernare a medaliilor SEP către inginerul Gheorghe Francisc Grün, fost director al Camerei de Comerț și Industrie a județului Hunedoara, și prof. univ. dr. Iosif András. Participanții la eveniment s-au bucurat de prezența rectorului Universității din Petroșani, prof.univ. dr. Sorin Radu, membru al SEP, și a unei delegații venite din Franța condusă de Jean-Luc Habermacher, fost membru al Adunării Naționale.
”Cei care împărtășesc credința în progres și au simțul datoriei față de copiii noștri și față de lume trebuie să acționeze în conformitate cu convingerile lor”, se afirmă în statutul SEP, care s-a pus în slujba promovării umanismului prin susținerea progresului în toate domeniile de activitate.
Cu prilejul ceremoniei care s-a desfășurat la Biblioteca Universității din Petroșani, europarlamentarul Iuliu Winkler a rostit un discurs în care a subliniat faptul că este alumnus al Universității din Petroșani care este de foarte mulți ani partener în proiectele de cooperare dintre România și Franța, dintre județul Hunedoara și Regiunea Bourgogne-Franche-Comté. Winkler a fost și bursier, în anul 1997, al Conservatoire National des Arts et Métiers din Belfort.
”Suntem cu toții, cei prezenți astăzi la această ceremonie, promotori ai relațiilor franco-române. Aceste relații complexe, de ordin economic, politic și militar își au originea în istoria noastră comună și au jucat un rol extrem de important și în parcursul democratic al României după 1990. Susțin cu convingere importanța bunelor relații la nivel înalt dintre țările noastre, în același timp promovez cu egală convingere relațiile dintre comunitățile noastre la nivel local. Susținem de multe ori că România are o vocație francofonă, însă împlinirea în fapt a acestei vocații se realizează prin oameni dedicați proiectelor comune și prieteniei noastre reciproce.”, a spus eurodeputatul UDMR/EPP.
Winkler a subliniat că laureații s-au distins, de asemenea, ca ”promotori activi ai colaborării noastre. Ei au sprijinit schimburile de idei și de experiență, au contribuit la consolidarea relațiilor dintre camerele noastre de comerț, au creat legături economice între actori locali, au contribuit la construirea relațiilor dintre studenții și doctoranzii de la ESTA Belfort – L’École Supérieure des Technologies et des Affaires și cei ai Universității din Petroșani. Cei doi colegi și prieteni ai noștri au lucrat fiind ghidați în munca lor de ideea nobilă a progresului în numele valorilor universale ale umanismului. Cei doi laureați au activat împreună cu noi, membrii SEP, punându-și talentul în slujba progresului comunității lor locale. În acest mod au lucrat pentru avansul ideii europene, au clădit partea lor din construcția europeană și au fost mereu motivați de dorința unui viitor mai bun pentru comunitatea lor.”
SEP a fost înființată în 1908 la Paris, printre fondatorii acesteia numărându-se frații Auguste și Louis Lumière, inventatorii cinematografului, Albert Lebrun, ultimul președinte al celei de a 3-a Republici Franceze, Paul Painlevé, matematician, de două ori premier al Franței, Louis Cailletet, fizician și inventator, inventatorii Édouard Belin și Édouard Branly.
20 iulie 2022
Winkler: Sectorul nuclear, componentă strategică a mix-ului energetic al României
Parlamentul European va lua, săptămâna aceasta, la Strasbourg, o decizie crucială pentru viitorul sectorului energetic din România și pentru securitatea energetică europeană în general. Va fi supus votului Actul delegat al Comisiei Europene care propune includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în Taxonomia UE privind finanțarea durabilă.
Eurodeputatul Iuliu Winkler (UDMR/EPP) susține că demersurile privind includerea energiei nucleare în Taxonomia UE au început încă din 2018.
”Acum, când am ajuns în etapa votului în Parlamentul European, s-a declanșat o campanie mediatică furibundă pentru respingerea acestei opțiuni. Se apelează la numeroase argumente, unele de-a dreptul deplasate în contextul în care prețurile la energie au crescut într-un mod fără precedent şi s-a ajuns la o vulnerabilizare extremă a securității energetice a UE, atât din cauza războiului din Ucraina și a utilizării energiei ca armă de către Rusia, cât și din cauza modului agresiv în care este promovată tranziția rapidă către energiile regenerabile fără un acompaniament social adecvat la nivelul persoanelor, al IMM-urilor și al regiunilor defavorizate.
Cu toată această campanie agresivă împotriva energiei nucleare și a utilizării gazului natural ca și combustibil de tranziție, sprijinul meu este și mai ferm pentru aceste obiective strategice pentru România. Voi susține prin votul meu includerea energiei nucleare în Taxonomia UE.”, spune eurodeputatul într-o luare de poziție pe această temă.
Iuliu Winkler spune că citește scrisorile pe care le primesc cu toții în cadrul acestei campanii și constată că semnatarii par să creadă că legile fizicii și legile economiei pot fi modificate printr-un vot în Parlament.
”Campania anti-nucleară motivată ideologic pune presiune pe fiecare dintre parlamentarii europeni și are toate șansele să aibă succes. Sper că nu se va întâmpla așa. Sper că rațiunea va triumfa”, susține Iuliu Winkler.
”Acum mai bine de 30 de ani, am fost detaşat o scurtă perioadă pe șantierul centralei nucleare de la Cernavodă ca tânăr inginer stagiar, absolvent de electronică și telecomunicații, specializat în automatizări industriale. Am urmat ulterior cursuri de specializare și am obținut atestatul de lucru în mediul nuclear, am devenit apoi metrologul coordonator al filialei din Hunedoara a societății IAMSAT București. În toată acea perioadă, am avut ocazia să mă familiarizez cu domeniul nuclear, să cunosc oameni cu o pregătire profesională desăvârșită și să-mi dau seama de importanța energiei nucleare pentru întreaga economie a țării. Astăzi, la 3 decenii distanță, sectorul nuclear este o componentă strategică a mix-ului energetic al României, creează mii de locuri de muncă și reprezintă un domeniu de vârf al industriei energetice autohtone.”, mai precizează eurodeputatul.
Iuliu Winkler pune, totodată, la dispoziția publicului textul unei scrisori (facsimil mai jos) semnate de directorul general al Nuclearelectrica și de președintele onorific ROMATOM din care se pot afla şi alte argumente care susțin poziția exprimată de el, poziție pe care – spune Winkler – ”o voi exprima prin vot în Parlamentul European”.
4 iulie 2022
Kelemen Hunor: Eu sper că această coaliţie va fi o excepţie faţă de ceea ce s-a întâmplat în trecut şi va merge până în 2024
Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat, marţi, în emisiunea Talk News de la Profit TV, că speră că această coaliţie va fi o excepţie faţă de ceea ce s-a întâmplat în trecut, şi va merge până în 2024. ”Nu există alternativă la această coaliţie, în acest moment şi nici nu ar trebui să căutăm o alternativă”, a mai spus liderul UDMR, precizând că dacă va funcţiona până în 2024 poate fi o formulă şi pe termen mai lung, până în 2028
Întrebat dacă crede în succesul aceste coaliţii, până în 2024, Kelemen Hunor a afirmat că ”aşa ar trebui, pentru că asta a fost ideea”.
”Trebuie să facem o analiză plecând din trecut, şi de fiecare dată trecutul e important nu poţi scăpa de trecut şi de obiceiuri, cultura în care trăim, dar eu sper că această coaliţie va merge şi va fi o excepţie faţă de ceea ce s-a întâmplat în trecut, şi va merge până în 2024. Nu există alternativă la această coaliţie, în acest moment şi nici nu ar trebui să căutăm o alternativă. Este o coaliţie stabilă dar eu recunosc că atunci când ne vom apropia de alegerile anului 2024, o competiţie va exista. Nu suntem nemţi, în Germania o coaliţie (..) a mers şi a funcţionat şi în perioada campanie electorală, au separat guvernarea de campania electorală şi a funcţionat. La noi lucrurile sunt puţin diferite, eu cred că va funcţiona şi dacă va funcţiona până în 2024 poate fi o formulă şi pe termen mai lung”, a afirmat el.
Despre şansele unei guvernări PNL-PSD-UDMR până în 2028, preşedintele UDMR a spus că ”astăzi nu suntem în situaţia de a da şanse nici mari nici mici”.
”Important este să dăm rezultate, să dăm răspunsuri la problemele societăţii, pentru că acolo greşim, noi politicienii, când nu cunoaştem sau nu ne dăm seama care sunt problemele reale ale societăţii, ne închidem într-o bulă şi credem că realitatea este ce vedem noi din bul respectivă. Dacă deciziile noastre, răspunsurile noastre vor fi pe măsura aşteptării societăţii (..) eu cred că această coaliţie va fi de succes, cu rezultate. Totul este să nu pierdem ţinta, ţinta este ce aşteptări are societatea” a mai spus el.
6 aprilie 2022
Parlamentarii UDMR și AUR și-au aruncat vorbe grele în Camera Deputaților
Totul a început după un incident provocat de deputatul AUR Titi Stoica în ședința pentru modificarea regulamentului Camerei, unde acesta l-a numit ”nazist” pe reprezentantului minorităţilor naţionale Ovidiu Ganţ.
Revoltați, mai mulți deputați au luat cuvântul în plenul Camerei, pentru a condamna acest incident, iar printre ei s-a aflat și deputatul UDMR Csoma Botond.
Acesta l-a numit, la rândul său, ”tovarășul aurar” pe deputatul AUR Titi Stoica, despre care a spus că ”are și anumite abilități intelectuale reduse” și ”poate că nu înțelege termenul de nazist”
”Condamnăm cu fermitate afirmațiile tovarășului aurar. Dânsul s-a întors în epoca de aur pe plan mental. Tot grupul s-a întors în epoca de aur pe plan mental. Atunci, în epoca de aur, au folosit termenul nazist în acest mod abuziv. Pe de altă parte credem că tovarășul aurar are și anumite abilități intelectuale reduse și poate că nu înțelege termenul de nazist” – a declarat deputatul UDMR Csoma Botond.
9 februarie 2022
Iuliu Winkler: Tratatul de la Maastricht a pus bazele Uniunii Europene așa cum o cunoaștem azi
S-au împlinit 30 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, eveniment considerat astăzi drept actul oficial de naștere a Uniunii Europene. El a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993, după ratificarea sa de către cele 12 state membre ale Comunității Europene.
”Acum 30 de ani, continentul european se afla în mijlocul unor frământări și transformări comparabile cu cele prin care trecem azi. Tratatul de la Maastricht a pus bazele Uniunii Europene așa cum o cunoaștem azi. Prevederile tratatului care consolida Comunitatea Europeană, o înscria pe drumul construcției politice a visului comun european, a avut o semnificație nemaipomenită pentru statele din Europa Centrală și de Est care, tocmai, se despărțeau de coșmarul comunist și intrau pe traiectoria construirii unor societăți democratice. Democrația parlamentară, statul de drept și economia liberă de piață reprezintă obiectivele pe care le ținteau atunci est-europenii. Cadrul pentru îndeplinirea acestui vis european s-a dovedit a fi Uniunea Europeană. Construcția europeană, aflată în perpetuă îmbunătățire, ridicată pas cu pas, a ajuns să cuprindă, rând pe rând, de la cele 12 state semnatare ale Tratatului de la Maastricht și majoritatea statelor foste comuniste. România, care a aniversat recent 15 ani de la aderare, beneficiază nu doar de avantajele economice ale Uniunii Europene, dar și de garanțiile de securitate euro-atlantice. După 30 de ani, în 2022, traversăm vremuri la fel de grele, la fel de tulburi, ca în 1992. Avantajul nostru, al est-europenilor, este apartenența la UE. De aceea este foarte important să participăm la continuarea construcției europene care este a noastră, a tuturor”, a declarat eurodeputatul Iuliu Winkler (UDMR/EPP), pentru Știrile Transilvaniei.
Tratatul de la Maastricht este cunoscut drept actul oficial de naștere a Uniunii Europene, el fiind semnat la 7 februarie 1992 și a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993 după ratificarea sa de către cele 12 state membre ale Comunității Europene, transformând comunitatea în ceea ce astăzi cunoaștem drept Uniunea Europeană. Cele 12 state ale Comunităților, în baza a trei piloni – Comunitățile, cooperare în materie de politică externă și de securitate comună, cooperare în materie de justiție și afaceri interne – semnează Tratatul de la Maastricht ce înființează Uniunea Europeană. Tratatul prevedea crearea monedei unice – euro, înființarea Uniunii economice și monetare și menționa, pentru întâia oară, sintagma de cetățenie europeană. Totodată, piața unică europeană – bazată cele patru libertăți de circulație (bunuri, capitaluri, persoane și servicii) – a devenit garant al bunăstării europene.
Prin Tratatul de la Maastricht a fost înființat și Comitetul European al Regiunilor, adunarea UE a autorităților locale și locale din statele membre ale Uniunii Europene. Astăzi, la 30 de ani distanță de la semnarea importantului document, Uniunea Europeană este compusă din 27 de state membre, după ce Marea Britanie a părăsit UE la 1 februarie 2020, devenind primul stat în această ipostază politică.
8 februarie 2022
UDMR supune dezbaterii și aprobării programul ”Împreună pentru familie”
Politicienii UDMR doresc o regândire a sistemului de susținere a familiei și au pregătit un program care prevede, printre altele, noi beneficii.
”Oferim ţării o nouă filosofie politică. Desigur, vom păstra sprijinul pentru copii, dar vom adăuga şi venituri pentru familiile cu mai mulţi copii. În acelaşi timp, vom discuta şi despre sprijinirea familiilor multi-generaţionale şi crearea de oportunităţi pentru familiile tinere care trebuie să acceseze mai uşor credite pentru locuinţe„, a spus Kelemen Hunor, potrivit Agerpres.
Liderul UDMR a opinat că sistemul actual nu deschide perspective pentru familiile tinere și nici pentru cele numeroase.
”Nu este doar o chestiune demografică. ”Împreună pentru familie” este baza tuturor politicilor naţionale, pentru că, dacă nu se nasc copii, dacă familia nu este puternică, atunci comunitatea va slăbi”, a mai precizat Kelemen Hunor.
Proiectul va fi supus dezbaterii și aprobării vineri, 17 septembrie, în cadrul Congresului UDMR ce va avea loc la Sângeorgiu de Mureș. La eveniment sunt așteptați premierul României, Florin Cîțu, vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt, preşedintele PNL, Ludovic Orban, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, precum şi alţi lideri de formaţiuni politice din România, Ucraina, Croaţia şi Serbia.
17 septembrie 2021
Iuliu Winkler: Parlamentul European trebuie să reia cât mai curând ședințele cu participarea fizică a deputaților și să se deschidă către cetățeni
După mai mult de un an de funcționare on-line sau în regim hibrid, Parlamentul European se pregătește pentru o activitate mai eficientă și mai deschisă în perioada post-pandemie, a declarat, marți, pentru Știrile Transilvaniei, deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, Grupul PPE).
”Trebuie să reluăm în măsură cât mai mare întâlnirile directe cu participarea fizică a deputaților și trebuie să refacem cât mai curând ceea ce distinge Parlamentul European de toate celelalte instituții ale UE, și anume deschiderea față de cetățean. Toate acestea vor fi posibile în măsura în care evoluția pandemiei de coronavirus va fi controlată și campaniile de vaccinare din toate statele membre realizează progresul necesar”, a afirmat europarlamentarul.
Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a inițiat în rândul deputaților un proces de consultare despre activitatea viitoare și a invitat membri să participe în focus grupuri de reflecție care să genereze idei noi și propuneri. La invitația președintelui, Iuliu Winkler face parte din focus grupul pentru intensificarea diplomației parlamentare.
”Avem de luat numeroase decizii, unele cât se poate de practice, cum ar fi accesul fizic al asistenților parlamentari, ai experților și ai stagiarilor în clădirea Parlamentului European sau reluarea sesiunilor plenare organizate la Strasbourg. Este extrem de important și contactul direct cu cetățenii, iar acum, în contextul dezbaterii despre viitorul UE, este și mai important. În fiecare zi, noi, ca parlamentari europeni, trebuie să luăm decizii politice, iar dezbaterea necesară pentru acest lucru este mult mai dificilă în mediul on-line. Întâlnirea personală, dezbaterea, schimbul de idei, argumentarea pozițiilor sunt cu adevărat semnificative doar când se întâmplă nemijlocit. Tehnologia vine în ajutorul proceselor democratice, dar nu se poate substitui dezbaterii democratice directe. (…) Salut inițiativa președintelui Parlamentului European! Domeniul în care particip la dezbatere este unul esențial. Diplomația parlamentară va avea un rol din ce în ce mai mare în relațiile externe ale UE. Trebuie să ne gândim atât la vecinătatea noastră imediată, dar și la partenerii globali ai Uniunii. Trebuie să explicăm parlamentarilor din țările partenere care sunt valorile UE și care sunt mecanismele de decizie care se aplică în UE”, a subliniat Iuliu Winkler.
Eurodeputatul Iuliu Winkler este membru UDMR și PPE
11 mai 2021
Iuliu Winkler: Mecanismul de redresare și reziliență asigură finanțări pentru modernizarea României
Statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, sunt așteptate ca înainte de finele lunii aprilie, să transmită către Comisia Europeană planurile lor naționale pentru a obține finanțările din Mecanismul de redresare și reziliență care însumează în total 672,5 miliarde de euro, a declarat deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, Grupul PPE).
”Grupul PPE din Parlamentul European și-a adus în mod semnificativ contribuția la îmbunătățirea Mecanismului de redresare și reziliență, element central al instrumentului Next Generation EU, care are ca scop diminuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus. O modificare importantă adusă propunerii Comisiei Europene se referă la majorarea de la 10 % la 13 %, a pre-finanțărilor acordate statelor membre. Apoi, europarlamentarii vor putea să evalueze programele și, de asemenea, vor putea decide, o dată la doi ani, dacă este cazul, ameliorarea acelor aspecte care nu funcționează corespunzător în cadrul Mecanismului. Finanțările vor susține, în statele membre, proiecte în domeniul ecologizării și digitalizării, în cel al competitivității și coeziunii economice, în cel al coeziunii teritoriale și sociale, dar și proiecte pentru tineret”, a afirmat deputatul european.
Iuliu Winkler a precizat că România trebuie să fructifice fondurile de 29,2 miliarde de euro ce îi vor reveni prin intermediul acestui mecanism și va trebui, cu ajutorul acestor bani, să continue, prin investiții și reforme, procesul de modernizare. ”Țara noastră trebuie să se pregătească adecvat pentru a face față provocărilor generate de tranziția spre o economie verde și de cea digitală, iar având sprijinul UE, societatea noastră trebuie să devină mai durabilă și mai rezilientă după ce va lăsa pandemia în urmă”, a subliniat europarlamentarul UDMR. Proiectele finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență întocmit de guvern vor trebui finalizate până în anul 2026.
*Grupul PPE este cel mai mare grup politic din Parlamentul European, cu 175 de deputați din toate statele membre ale UE.
25 martie 2021
Cum și-a țepuit colegii din UDMR deputatul de Maramureș
Deputatul UDMR de Maramureș, Norbert Apjok, nu îndeplinește criteriile impuse de partid pentru a fi parlamentar. Totuși, pentru că numele său era deja tipărit pe buletinele de vot la momentul în care s-a descoperit incompatibilitatea, colegii din UDMR au făcut o înțelegere cu el, astfel încât – dacă ajungea să fie ales – să-și depună imediat mandatul. Lucrurile au luat, însă, o altă întorsătură, iar după ce s-a văzut ”cu sacii în căruță”, Apjok refuză acum să respecte înțelegerea.
Președintele UDMR, Hunor Kelemen, a declarat pentru portalul Maszol.ro, că el încă așteaptă demisia din Parlament a deputatului Norbert Apjok care a obținut această demnitate fără să îndeplinească condiţiile stabilite de UDMR. Mai exact, deputatul a declarat că are studii superioare, dar nu este așa.
Anul trecut, UDMR a impus candidaţilor săi condiţia de a avea studii superioare, iar Norbert Apjok (31 ani) care candida pentru al doilea mandat, a ataşat la candidatură diploma obţinută la un curs de comerţ electronic din Anglia, diplomă despre care a afirmat că i s-a spus că este un curs de studii superioare. Totuși, în biografia publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor, Apjok susține că are doar studii liceale absolvite la Liceul Németh László din Baia Mare. Hunor Kelemen a precizat că, atunci când s-a aflat că diploma lui Norbert Apjok nu poate fi considerată valabilă, numele acestuia figura deja pe buletinele de vot, de aceea au convenit ca – în cazul intrării sale în parlament – să-şi depună mandatul.
La rândul său, Apjok susține că a trimis prezidiului UDMR, cu patru zile înaintea alegerilor parlamentare din decembrie, o declaraţie în care a precizat că – în cazul alegerii sale – va renunţa la mandatul de deputat. Două zile mai târziu a şi înregistrat cererea de demisie la organizaţia teritorială a UDMR. Cu toate acestea, Apjok și-a început mandatul de deputat.
Deputatul UDMR spune, de asemenea, că el și-a înaintat demisia și la Parlament, dar că nu a primit răspuns la cererea înregistrată în 3 decembrie. Acesta este motivul pentru care, susține Apjok, a depus jurământul de deputat şi consideră o datorie morală să-şi continue activitatea din Parlament în folosul comunităţii maghiare din judeţul Maramureş.
Decemberben, a választások előtt iktattam a lemondásomat a listáról, ebben jeleztem, hogy nem veszem fel a mandátumot….
Publicată de Apjok Norbert pe Joi, 7 ianuarie 2021
“Aştept în continuare demisia lui, am încredere că se va răzgândi, pentru că el este cel care a greşit, nu altcineva. Cazul lui este fără precedent! Nu mă deranjează că s-a opus opiniei mele, aşa ceva a mai fost, mai este şi va mai fi în cadrul UDMR, ci faptul că şi-a înşelat alegătorii, a înşelat conducerea UDMR şi astfel a obţinut un loc pe lista de candidaţi din Maramureş, după care a obţinut şi mandatul. Iar aşa ceva este inacceptabil”, a declarat Hunor Kelemen.
Președintele UDMR spune însă că mandatul nu poate fi retras, el poate fi pierdut doar prin demisie, iar UDMR nu poate aplica decât sancţiuni de natură politică.
În cazul demisiei lui Norbert Apjok, mandatul de deputat va putea fi preluat de candidatul de pe locul doi al listei UDMR din judeţul Maramureş.
9 ianuarie 2021